FUNCTIONAR PUBLIC. COMPETENTA DE SOLUTIONARE A
CONTESTATIEI FORMULATE IMPOTRIVA DECIZIEI PRIN
CARE S-A SCHIMBAT LOCUL DE MUNCA.
Legea nr.188/1999 prin care se reglementeaza
Statutul functionarilor publici contine norme de competenta
materiala cu caracter special in raport cu cele din Codul
muncii
(Decizia nr.37/R-C din 24.01.2005) Prin actiunea formulata reclamantul M.D. a chemat in judecata pe
paratii D.G.F.P. Arges si Comisariatul General al G.F. Arges pentru a se
dispune anularea deciziei prin care i-a fost schimbat locul de munca si
reintegrarea pe functia detinuta anterior.
Prin sentinta nr.193/C-A/2004, Tribunalul Arges a respins
contestatia, hotarare impotriva careia a declarat recurs reclamantul, cale de
atac solutionata de Curtea de Apel Pitesti nr.37/R-C/2005, in sensul admiterii
ei, casarii sentintei si trimiterii cauzei spre competenta solutionare
completului specializat in litigii de munca si asigurari sociale din cadrul
Tribunalului Arges.
Pentru a hotari astfel curtea a retinut ca, instanta de drept comun
in materia conflictelor de munca este in prima instanta, potrivit art.2 pct.1
lit.b’ din Codul de procedura civila, tribunalul prin completele specializate.
Legea nr.188/1999, deroga de la dreptul comun si in materie de
competenta, prevazand anumite categorii de litigii dintre functionarii publici
si autoritati, care sunt de competenta instantei de contencios administrativ.
Astfel, sunt conflictele avand ca obiect contestarea sanctiunii disciplinare
(art.68) a dispozitiei de imputare (art.73 alin.2), ori a celei de incetare a
raportului de serviciu (art.89).
Asadar, competenta instantei de contencios administrativ este
stabilita numai in raport cu anumite categorii de litigii expres mentionate in
dispozitiile legii speciale si, intrucat interpretarea lor trebuie sa fie de stricta
aplicare, toate celelalte conflicte de munca revin spre solutionare instantei de
drept comun.
Cum Legea privind Statutul functionarilor publici nu a stabilit o
competenta speciala pentru litigiile avand ca obiect anularea deciziei de
schimbare a locului de munca, in baza prevederilor procedurale precizate si
cele ale Codului muncii (art.284 alin.1) la care, de altfel, Legea nr.188/1999
trimite in completarea sa, s-a apreciat ca solutionarea cauzei s-a facut cu
incalcarea normelor materiale de competenta.