Pensie militar. Competenta de solutionare a contestatiei impotriva deciziei de pensie.
Legea nr.19/2000: art.154, 155 lit. f), 156
Potrivit art.154 si art.155 lit. f) din Legea nr.19/2000, tribunalele solutioneaza in prima instanta litigiile privind modul de stabilire si de plata a pensiilor, indemnizatiilor si a altor drepturi de asigurari sociale, iar in conformitate cu prevederile art.156 din aceeasi lege, „Cererile indreptate impotriva CNPAS sau impotriva caselor teritoriale de pensii se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul”
Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr. 528/12 aprilie 2010.
Prin actiunea de asigurari sociale inregistrata pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr.1969/85/2009, reclamantul F.I. a chemat in judecata paratul M.I.R.A. solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligat intimatul la recalcularea pensiei, prin adaugarea la pensia de serviciu stabilita prin decizia nr.138719 din 28.04.2005 a unui spor procentual aferent vechimii contributiei la fondul de pensie suplimentara, incepand cu data de 1 mai 2008.
In motivarea actiunii se retine in esenta ca prin OUG nr.77/2007 aprobata prin Lg.14/2008 la data de 1.05.2008, pensiile suplimentare au fost puse in plata, prin adaugarea la pensia de serviciu, in procentul corespunzator perioadei de contributie individuala la acest fond de pensii.
Paratul nu a adaugat pensia suplimentara la pensia de serviciu, plafonand pensia de serviciu la 100% din baza de calcul si procedand la aplicarea in mod discriminatoriu a dispozitiilor privitoare la pensia suplimentara. In fine se precizeaza ca plafonarea pensiei de serviciu militara la 100% din baza de calcul creeaza discriminari, intrucat persoane ce au contribuit diferit la fondul de pensie suplimentara beneficiaza de acelasi cuantum de pensie.
Paratul a solicitat respingerea actiunii ca fiind neintemeiata.
Prin sentinta civila nr.1028/5.11.2009 pronuntata de Tribunalul Sibiu in dosar nr.1969/85/2009 s-a respins actiunea de asigurari sociale formulata de reclamantul F.I. impotriva paratului M.I.R.A.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul este beneficiarul unei pensii militare incepand cu 1.04.2005, conform deciziei nr.138719/28.04.2005, pensie de serviciu stabilita conform dispozitiilor Legii nr.164/2001.
Desi reclamantul nu a depus ultima decizie urmare actualizarii pensiei conform art.22-24 din Lg.164/2001, intimata invedereaza instantei ca pensia contestatorului a fost stabilita, cu respectarea prevederilor Lg.164/2001 (art.48), astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr.14/2008.
Mai mult de atat, la stabilirea pensiei procentul de calcul utilizat, necontestat de altfel de reclamant a fost de 115%, fiind luat in calcul si sporul procentual de 9% corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, insa cuantumul pensiei s-a plafonat la nivelul unei solde lunare brute, astfel cum prevede in mod expres legea speciala.
In atare situatie instanta de fond a apreciat ca sustinerile reclamantului sub aspectul neaplicarii ori aplicarii in mod discriminatoriu a prevederilor Lg.14/2008 sunt nefondate si in contradictie cu insasi textul de lege invocat, avand in vedere dispozitiile art.78 alin.2 din Legea 164/2001, care prevad „ de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, contributia pentru pensia suplimentara va devenii contributie la bugetul de stat, pentru prestatiile prev. la art.4”, respectiv pensia de stat care conform art.10 cuprinde :
- pensia de serviciu
- pensia de invaliditate
- pensia de urmas
iar la art.6 se prevede „ Cadrele militare pot beneficia de o singura pensie militara de stat”.
Din economia textelor de lege prezentate, rezulta cu certitudine ca in prezent reclamantul beneficiaza de o pensie militara de serviciu stabilita cu respectarea prevederilor art.21-24 si 78 din Legea 164/2001, actualizata in conditiile legii speciale, astfel ca pensia militara stabilita si actualizata nu poate fi mai mare decat baza de calcul avuta in vedere la stabilirea si respectiv actualizarea pensiei, baza de calcul fiind reprezentata de solda lunara bruta, astfel cum prevede art.78 alin.2 din Lg.164/2001.
Prin urmare, solicitarea reclamantului privind recalcularea pensiei in sensul acordarii incepand cu 1.05.2008 a unui spor procentual din baza de calcul, alaturi de pensia de serviciu a fost apreciata ca fiind lipsita de orice suport legal, fiind in contradictie cu prevederile imperative stabilite de legiuitor prin art. 25 din legea speciala.
Mai mult de atat, in speta fata de dispozitiile legale enuntate ce au fost respectate de parat atat in stabilirea pensiei cat si la actualizarea ei, nu se poate retine nici o discriminare asa cum sustine reclamantul, in acelasi sens pronuntandu-se si Curtea Constitutionala sesizata cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.25 din Lg.164/2001, care retine in considerentele deciziei nr.31/ianuarie 2003 ca textul de lege” … nu contine nici o dispozitie discriminatorie si nici nu instituie privilegii…”.
In considerarea celor prezentate si avand in vedere dispozitiile art.22-24 si 78 din Lg.164/2001 actiunea reclamantului a fost respinsa.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs in termen legal contestatorul F.I criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie si solicitand, conform art. 304 pct. 8 si 9 si 312 din Codul de procedura civila, modificarea sentintei si admiterea in totalitate a actiunii formulate.
In expunerea de motive a aratat ca instanta de fond a interpretat in mod gresit dispozitiile legale, atunci cand a retinut ca pensia trebuie plafonata la nivelul unei solde lunare brute. Intelesul art. 78 nu poate fi decat acela potrivit caruia, sporul pentru pensia suplimentara se adauga la pensia de serviciu. Prin modul de interpretare al instantei de fond se creeaza discriminari, in sensul ca persoane care au contribuit diferit la fondul de pensie suplimentara sa aiba acelasi cuantum al pensiei.
Pensia de stat si pensia suplimentara coexista, pensia suplimentara fiind platita din fondul de pensii suplimentare, nu poate fi diminuata pentru ca nu are nici o legatura cu bugetul.
Intimatul parat M.A.I., a depus intampinare in recurs, solicitand respingerea acestuia, fata de dispozitiile art. 78 alin 2 din Legea nr. 164/2001, care prevede : „De la data intrarii in vigoare a prezentei legi, contributia pentru pensia suplimentara va deveni contributie individuala la bugetul de stat, pentru prestatiile prevazute la art. 4.” Recurentul a beneficiat de sporul de 9% corespunzator perioadei de contributie la fondul pentru pensia suplimentara, insa ca urmare a majorarii s-a depasit plafonul de 100% din baza de calcul.
La termenul de judecata din 12.04.2010, instanta de recurs a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publica, in temeiul art.306 alin.2 Cod proc.civ., exceptia necompetentei teritoriale a Tribunalului Sibiu in solutionarea pe fond a cauzei, raportat la dispozitiile art.155 si art.156 din Legea nr.19/2000.
CURTEA, analizand in prealabil sentinta atacata, prin prisma acestui motiv de nelegalitate a constatat ca este incident motivul de casare art.304 pct.3 Cod proc.civ.
Potrivit art.304 pct.3 Cod proc.civ., casarea unei hotarari se poate cere „cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante;”.
Astfel, potrivit art.154 si art.155 lit. f) din Legea nr.19/2000, tribunalele solutioneaza in prima instanta litigiile privind modul de stabilire si de plata a pensiilor, indemnizatiilor si a altor drepturi de asigurari sociale, iar in conformitate cu prevederile art.156 din aceeasi lege, „Cererile indreptate impotriva CNPAS sau impotriva caselor teritoriale de pensii se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adreseaza instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul.”
Competenta teritoriala este relativa insa nu si in cazul in care legea speciala, respectiv Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat , contine norme derogatorii
In speta, nefiind vorba despre o cerere indreptata impotriva CNPAS sau a casei teritoriale de pensii ci impotriva M.I.R.A., prin Directia Juridica, competenta de solutionare a cererii formulata de reclamant trebuia analizata de catre Tribunalul Sibiu, prin prisma prevederilor art.53 si 54 din Legea nr.164/2001, raportat la prevederile art.154-156 din Legea nr.19/2000.
Prin urmare, prima instanta trebuia sa constate ca raportat la dispozitiile legale sus invocate, competenta teritoriala revine instantei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau sediul paratul, asa cum prevede art.156 teza II din Legea nr.19/2000, respectiv Tribunalului Bucuresti.
Fata de cele ce preced, Curtea constatand ca este incident motivul de casare prevazut de art.304 pct.3 Cod proc.civ.,imprejurare fata de care, in conformitate cu dispozitiile art.312 alin.6 Cod proc.civ., coroborate cu art.2 pct.4 Cod proc.civ. si art.155 si art.156 teza II din Legea nr.19/2000, a dispus admiterea recursului declarat de reclamantul F.I casarea in tot a sentintei atacate si trimiterea cauzei spre competenta solutionare Tribunalului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are sediul paratul.