Nerespectarea termenului de 5 zile prevazut de art.75 alin.3 din C.C.M.N. 2007-2010 Decizie nr. 417 din data de 14.05.2010
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Nerespectarea termenului de 5 zile prevazut de art.75 alin.3 din C.C.M.N. 2007-2010
Nerespectarea termenului de 5 zile prevazut de art.75 alin.3 din C.C.M.N. 2007-2010, care nu este un termen imperativ, ci de recomandare, nu atrage nulitatea cercetarii disciplinare.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 417 din 14 mai 2010
Prin sentinta civila nr.146 din 22.01.2010, Tribunalul Iasi a admis contestatia formulata de contestator in contradictoriu cu paratul spitalul clinic, a constatat nulitatea absoluta a deciziei nr.116/20.08.2009 emisa de parat si l-a obligat pe acesta sa il reintegreze pe contestator pe postul detinut anterior desfacerii contractului individual de munca.
A mai fost obligat paratul sa achite contestatorului o despagubire egala cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu data desfacerii contractului de munca si pana la reintegrarea efectiva.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut ca decizia de desfacere a contractului individual de munca este nula absolut pentru faptul ca angajatorul nu a respectat termenul de 5 zile lucratoare prevazut de art.75 alin.3 din C.C.M.N. 2007-2010 si pentru faptul ca i s-a incalcat dreptul la aparare in cadrul procedurii cercetarii disciplinare.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul spitalul clinic, considerand-o nelegala si netemeinica. Recurentul a motivat ca instanta de fond a apreciat in mod eronat ca nerespectarea termenului de 5 zile lucratoare prevazut de art.75 alin.3 din C.C.M.N. 2007-2010 poate duce la nulitatea absoluta a unei decizii de sanctionare, din moment ce acest termen este unul de recomandare si nu unul de decadere, imperativ. Legiuitorul nu a stabilit un termen clar intre data comunicarii adresei de convocare la cercetarea disciplinara si data la care a fost convocat. La termenul din data de 10.08.2009, la care a fost convocat pentru cercetare salariatul, acesta nu a instiintat comisia de motivele sale obiective de neprezentare, cum ar fi necesitatea pregatirii apararii.
Intimatul-contestator a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, angajatorul nu a respectat dispozitiile contractului colectiv de munca relative la termenul de convocare la cercetarea disciplinara.
Recursul este intemeiat.
Potrivit art.75 alin.3 din C.C.M.N. 2007-2010, comisia care efectueaza cercetarea disciplinara va convoca in scris salariatul cercetat cu cel putin 5 zile lucratoare inainte. Textul legal mentionat nu prevede sanctiunea nulitatii cercetarii disciplinare pentru nerespectarea termenului de 5 zile anterior mentionat, care nu este un termen imperativ, ci de recomandare. Potrivit alin.(1) al art.75, numai aplicarea unei sanctiuni in lipsa efectuarii unei cercetari disciplinare prealabile este sanctionata cu nulitatea absoluta.
In speta, intr-adevar, convocarea contestatorului s-a facut la data de 7.08.2009, orele 11 (conform semnaturii de primire a salariatului, pe adresa nr.13525/06.08.2009) pentru data de 10.08.2009, orele 13,00, cu 3 zile anterior datei fixate pentru cercetare.
Curtea a observat ca salariatul nu a solicitat comisiei prelungirea termenului stabilit, in vederea pregatirii apararii, desi putea sa o faca, prevalandu-se de aceleasi dispozitii legale anterior mentionate. Instanta de fond a retinut in mod gresit dispozitiile art.267 din Codul muncii ca temei legal al nulitatii deciziei de concediere. Potrivit acestora ,,Sub sanctiunea nulitatii absolute, nici o masura, cu exceptia celei prevazute la art.264 alin.1 lit.c, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile".
Curtea a notat ca legiuitorul sanctioneaza cu nulitatea doar lipsa cercetarii (de exemplu, rezultata din necomunicarea salariatului a datei, locului si obiectului cercetarii) si nicidecum nerespectarea unui termen inlauntrul caruia salariatul sa aiba posibilitatea sa isi formuleze apararile, deoarece persoana cercetata care apreciaza ca termenul fixat este neindestulator pentru a-si pregati o aparare eficienta, are dreptul de a solicita prelungirea acestuia, instiintand in acest scop membrii comisiei.
Pentru aceste considerente, curtea de apel, gasind nefondat cazul de nulitate absoluta retinut de judecatorii fondului, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.5 C.pr.civ., a admis recursul si, casand sentinta, a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante.