Criterii ce trebuie avute in vedere atunci cand se apreciaza ca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni
Curtea de Apel Iasi, decizia penala nr. 633 din 25 noiembrie 2008
Dosar penal nr. 225/286/2007
Prin sentinta penala nr. 223 din 12.10.2007, Judecatoria Raducaneni a dispus in baza art. 11 pct.2 lit. a raportat la dispozitiile art. 10 lit. b ind.1 Cod procedura penala cu referire la dispozitiile art. 18 ind.1 Cod penal, achitarea inculpatului P.C., cu antecedente penale, sub aspectul savarsirii infractiunii de nerespectare a hotararii judecatoresti, prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 271 alin.2 Cod penal.
In baza dispozitiilor art. 18 ind.1 alin.3 raportat la dispozitiile art. 91 lit. c Cod penal s-a aplica inculpatului sanctiunea administrativa a amenzii in cuantum de 700 lei.
In baza dispozitiilor art. 14 si 346 Cod procedura penala a fost respinsa actiunea civila formulata de catre partea vatamata G.I..
In baza dispozitiilor art. 192 alin.1 pct.1 lit. d Cod procedura penala a fost obligat inculpatul sa plateasca statului suma de 75 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut pe deplin dovedita urmatoarea situatie de fapt:
Prin sentinta penala nr.366/18.06.2001 pronuntata de Judecatoria Raducaneni, inculpatul P.C. a fost condamnata la o pedeapsa de 3 luni inchisoare cu aplicarea dispozitiilor art.81-83 Cod penal pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a hotararii judecatoresti, prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 271 alin.2 si 3 Cod penal, constand in aceea ca a impiedicat prin amenintare pe partea vatamata G.I. sa foloseasca o suprafata de teren detinuta in baza sentintei civile nr. 0056/21.07.1999 a Judecatoriei Iasi.
Cu toate acestea, inculpatul, ulterior, a staruit in activitatea infractionala, continuand sa foloseasca terenul apartinand partii vatamate.
Audiat asupra situatiei de fapt, atat in cursul urmaririi penale cat si in faza cercetarii judecatoresti, a recunoscut ca ocupa din anul 1990 suprafata de 0,18 ha teren in punctul denumit Gardul Tarnii, pe care este ridicat un imobil in care locuieste si ca si-a exprimat totodata disponibilitatea de a cumpara de la partea vatamata terenul respectiv.
Aspectul mentionat de catre inculpat a fost confirmat si de catre partea vatamata care a declarat ca intr-adevar s-a inteles cu inculpatul cu privire la vanzarea acelei suprafete de teren, insa ulterior, acest acord nu s-a mai incheiat.
A mai sustinut inculpatul ca imediat dupa condamnarea anterioara, a parasit pentru o perioada imobilul construit pe terenul in discutie, propunand in acest sens proba cu martorul S.C..
Procedandu-se la audierea martorului propus instanta a retinut ca intre parti a existat o conventie cu privire la vanzarea-cumpararea acelui teren, insa, ulterior, acest acord nu s-a mai incheiat.
Cu privire la parasirea de catre inculpat a imobilului edificat pe terenul partii vatamate, instanta nu a putut retine acest aspect, intrucat martorul a relatat faptul ca inculpatul a parasit imobilul si a locuit pentru o perioada de timp la el in anul 2002, in conditiile in care sentinta penala anterioara a fost pronuntata si a ramas definitiva in vara anului 2001.
Partea vatamata s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 6000 lei reprezentand beneficiul nerealizat pe ultimii 3 ani.
In sustinerea pretentiilor civile formulate parte vatamata si-a propus proba cu inscrisuri si a solicitat audierea martorului P.P.
Ulterior, partea vatamata a renuntat la audierea martorului propus si nici nu a depus la dosar inscrisuri, instanta apreciind in aceste conditii ca pretentiile civile formulate, nu au fost dovedite.
Avand in vedere imprejurarile obiective in prezenta carora s-a savarsit fapta, modalitatea, mobilul si scopul savarsirii acesteia cat si circumstantele personale ale inculpatului care, desi este cunoscut cu antecedente penale, a adoptat o pozitie sincera si cooperanta pe timpul cercetarii judecatoresti, a manifestat disponibilitate fata de partea vatamata pentru a cumpara terenul respectiv, are doi copii in intretinere, instanta a apreciat ca, prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul sau concret fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Fata de aceste considerente, instanta, in baza dispozitiilor art.11 pct.1 lit. a raportat la dispozitiile art. art.10 lit. b ind.1 Cod procedura penala, raportat la dispozitiile art.18 ind.1 Cod penal, a dispus achitarea inculpatului P.C., sub aspectul savarsirii infractiunii de nerespectare a hotararii judecatoresti, prevazuta si pedepsita de dispozitiile art.271 alin.2 Cod penal.
In baza dispozitiilor art. 18 ind.1 alin 3 raportat la dispozitiile art. 90 lit. "c" a aplicat inculpatului sanctiunea administrativa a amenzii in cuantum de 700 lei.
In baza dispozitiilor art.14 si 346 Cod procedura penala, a respins ca nedovedita actiunea civila formulata de catre partea vatamata G.I.
In termen legal, impotriva acestei sentinte a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Raducaneni, motivele de apel invocate vizand nelegalitatea si netemeinicia solutiei de achitare a inculpatului P.C. pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a hotararii judecatoresti prevazuta si pedepsita de dispozitiile art.271 Cod penal, in temeiul dispozitiilor art.11 pct.2 lit. a) raportat la art.10 lit. b ind.1 Cod procedura penala raportat la art.18 ind.1 Cod penal.
In sustinerea caii de atac promovate s-a aratat ca instanta a evaluat gresit situatia de fapt si a stabilit nejustificat ca, prin atingerea minima adusa valorilor ocrotite prin dispozitiile art.271 Cod penal, fapta inculpatului este lipsita in mod vadit de importanta si nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, in conditiile in care - asa cum rezulta din ansamblul probelor - inculpatul P.C. manifesta un dezinteres constant fata de autoritatea hotararii judecatoresti ce face obiectul litigiului desi a suferit o condamnare pentru acelasi gen de fapte prin sentinta penala nr.366/18.06.2001 a Judecatoriei Raducaneni.
Tribunalul, verificand actele si lucrarile dosarului de fond si sentinta criticata prin prisma motivelor de apel invocate dar si din oficiu, in limitele prevazute de art. 371 alin.2 Cod penal, a constatat neintemeiat apelul promovat.
In termenul prevazut de dispozitiile art. 3855 alin. 1 Cod procedura penala hotararile au fost recurate de Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi fiind criticate pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea recursului declarat s-a sustinut ca potrivit art.181 al. 1 Cod penal, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Conform alin.2 al aceluiasi text de lege, la aprecierea con creta a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana faptuitorului.
In speta, raportat la criteriile prevazute de art. 181 Cod penal, vazand si criteriile la care s-a raportat instanta in aprecierea pericolului, nu se poate spune ca fapta inculpatului P.C. nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Astfel, la aprecierea gradului de pericol social concret al faptei inculpatului, instanta trebuia sa aiba in vedere faptul ca inculpatul nu este la primul contact cu legea penala, acesta fiind condamnat anterior, asa cum rezulta din fisa de cazier, prin sentinta penala 366/2001 a Judecatoriei Raducaneni, la pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 271 al. 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a,c Cod penal si art. 76 lit. e Cod penal, pedeapsa suspendata conditionat conform dispozitiilor art. 81 -81 Cod penal. Instanta trebuia sa constate astfel ca inculpatul a savarsit practic aceeasi infractiune ca in cauza de fata, manifestand o perseverenta infractionala deosebita si un dispret total fata de autoritatea aceleiasi hotarari judecatoresti.
Atat timp cat inculpatul a fost condamnat anterior practic pentru aceeasi fapta, in cauza, nu se poate retine, asa cum a facut instanta de control judiciar, ca inculpatul nu a avut reprezentarea faptului ca prin savarsirea acestei infractiuni creeaza o stare de pericol pentru buna desfasurare a activitatii de infaptuire a justitiei.
Dimpotriva, s-a sustinut ca, in modalitatea in care a actionat inculpatul, avand in vedere si condamnarea anterioara, acesta a realizat exact atat consecintele ce decurg din savarsirea faptei sale cat si din imprejurarea ca prin actiunea sa aduce o atingere grava a autoritatii hotararii judecatoresti din prezenta cauza, manifestand, asa cum am aratat un comportament sfidator la adresa activitatii de justitie.
Nici comportamentul sincer al inculpatului nu ar putea fi retinut in totalitate, intrucat, desi inculpatul a recunoscut aparent fapta savarsita, acesta a incercat sa se exonereze de raspundere penala aratand faptul ca, imediat dupa condamnarea anterioara, a parasit pentru o perioada imobilul in discutie si, de asemenea, faptul ca partea vatamata nu i-a mai spus nimic despre parasirea terenului pana in anul 2006. Aceste aspecte nu au fost confirmate in cursul cercetarii judecatoresti intrucat, pe de o parte martorul propus de catre inculpat, respectiv numitul S.C. a declarat ca inculpatul a locuit la el intr-o anumita perioada de timp, alta decat cea in discutie, iar pe de alta parte, partea vatamata a aratat ca i-a cerut permanent inculpatului sa paraseasca imobilul ocupat de acesta.
S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, admiterea recursului, casarea hotararilor pronuntate si pe fond, condamnarea inculpatului pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti.
Curtea, verificand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor invocate, constata ca recursul promovat este intemeiat.
Din amplul material probator administrat in cursul urmaririi penale si reconfirmat in faza cercetarii judecatoresti rezulta ca partea vatamata G.I. este proprietarul unei suprafete de 0,54 ha teren situat in intravilanul satului Prisacani, judetul Iasi, imprejurare ce rezulta din titlul de proprietate nr. 108707 din 19.08.1994 eliberat de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Cu toate acestea, inculpatul inca din anul 1990 a ocupat o suprafata de 0,18 ha din terenul partii vatamate, refuzand sa-l elibereze la cererea acesteia si incepand constructia unei case.
Partea vatamata a chemat in judecata pe inculpat pe cale civila si prin sentinta civila nr. 10056 din 21.07.1999, Judecatoria Iasi a admis actiunea reclamantului G.I. in contradictoriu cu paratii P.M., P.Pr. si P.C., i-a obligat pe parati sa lase reclamantului in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 0,54 ha teren situat in comuna Prisacani, cu vecinatatile: E - drum: V - drum; N - I.Gh.; S - B.A.
Totodata, paratii au fost obligati sa sisteze constructiile edificate pe terenul proprietatea reclamantului.
Sentinta a fost pusa in executare de catre executorul judecatoresc, intocmindu-se procesul verbal din 14.10.1999.
Cu toate acestea, inculpatul a continuat sa detina suprafata de 0,18 ha teren apartinand partii vatamate si si-a terminat constructia inceputa pe terenul partii vatamate.
Urmare a plangerii penale promovate de partea vatamata, inculpatul P.C. a fost condamnat prin sentinta penala nr. 366 sin 18.06.2001 a Judecatoriei Raducaneni la pedeapsa de 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de nerespectare a hotararilor judecatoresti, prevazuta de art. 271 alin. 2 si 3 Cod penal, instanta dispunand suspendarea conditionata a executarii pedepsei si restabilirea situatiei anterioare savarsirii faptei.
Dupa pronuntarea hotararii de condamnare, inculpatul a parasit pentru cateva luni imobilul si a incercat sa discute cu partea vatamata posibilitatea cumpararii acelei suprafete de teren.
Ulterior, inculpatul s-a intors in imobilul construit pe terenul partii vatamat, in care locuieste si in prezent si nu i-a mai oferit acesteia nici o suma de bani.
Din adresele eliberate de Comisia comunala de aplicare a Legii nr.18/1991 a comunei Prisacani si aflate atat la dosarul Judecatoriei Iasi, cat si a Tribunalului Iasi rezulta ca partea vatamata G.I. detine suprafata de 0,54 ha teren agricol la punctul numit "Ciobircui" sau "Gardu Tarnii" din care 0,18 ha teren arabil si 0,36 ha fanete, conform registrului agricol volumul IV, pozitia 22/1959 -1961.
I s-a intocmit titlul de proprietate cu numarul 108707 din 19.08.1994 pentru suprafata de 0,18 ha arabil si pentru suprafata de 0,36 ha pasune in tarlaua 12/1 -parcela 311/1/4, indicandu-se si vecinii.
Se mai precizeaza ca pe suprafata de 0,18 ha teren arabil si-a construit ilegal casa de locuit numitul P.C. din aceeasi comuna.
Mama inculpatului P.C., pe nume P.M. a fost pusa si ea in posesie pe o suprafata de 0,18 ha teren agricol care se invecineaza cu cea a partii vatamate G.I..
Fata de aceasta situatie de fapt, Curtea constata ca inculpatul a ocupat terenul apartinand partii vatamate G.I. si a impiedicat-o pe aceasta sa-l foloseasca, desi era obligat printr-o hotarare judecatoreasca sa i-l lase in deplina proprietate si linistita posesie, comitand astfel infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti prevazuta de art. 271 alin. 2 Cod penal.
Fata de perseverenta inculpatului in infrangerea dispozitiilor date de hotararile judecatoresti si de dispretul manifestat fata de lege, in mod gresit primele instante au apreciat ca aceasta ultima fapta este lipsita in mod vadit de importanta si ca nu intruneste gradul de pericol social al unei infractiuni.
Pe cale de consecinta si in baza art. 38515 pct. 2 lit. "d" Cod procedura penala a fost admis recursul declarat de parchet impotriva deciziei penale nr. 211 din 13 mai 2008 pronuntata de Tribunalul Iasi si a sentintei penale nr. 223 din 12.10.2007 pronuntata de Judecatoria Raducaneni, hotarari ce au fost casate in parte, in latura penala.
Rejudecand cauza, a fost inlaturata mentiunea vizand achitarea inculpatului P.C. pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 271 alin. 2 si aplicarea unei sanctiuni administrative, in cuantum de 700 lei.
S-a dispus condamnarea inculpatului P.C., pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 271 alin. 2 Cod penal, la o pedeapsa cu inchisoarea, dozata usor peste minimul special, spre a fi de natura a asigura reeducarea inculpatului si prevenirea savarsirii de noi fapte, respectiv 6 luni inchisoare.
Fiind indeplinite conditiile cerute de dispozitiile art. 81 Cod penal s-a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate, stabilindu-se termenul de incercare, potrivit dispozitiilor art. 82 Cod penal si invederand inculpatului dispozitiile art. 83 Cod penal.