Contract de donatie. Actiune in constatarea nulitatii absolute a donatiei unui imobil, facute statului. Calitate procesuala pasiva (Decretul nr. 478/1954; Decretul nr. 31/1954, art. 25; C.pr.civ., art. 4; Legea nr. 213/1968, art. 12; Legea nr. 215/... Decizie nr. 343 din data de 17.09.2008
pronunțată de Curtea de Apel Iasi

Contract de donatie. Actiune in constatarea nulitatii absolute a donatiei unui imobil, facute statului. Calitate procesuala pasiva (Decretul nr. 478/1954; Decretul nr. 31/1954, art. 25; C.pr.civ., art. 4; Legea nr. 213/1968, art. 12; Legea nr. 215/2001, art. 19, art. 21 si art. 38)
Actiunea in constatarea nulitatii absolute a donatiei unui imobil facut statului are ca scop aducerea imobilului donat in categoria celor preluate abuziv, definite astfel prin art. 2 lit. c) din Legea nr.10/2001.
Calitatea procesuala pasiva a partilor indicate de reclamant, Statul roman prin Ministerul Finantelor, fie a unitatii administrativ-teritoriale ce are personalitate juridica, reprezentate de consiliile judetene sau de consiliile locale, ce dau mandat scris presedintelui consiliului judetean, respectiv primarului, este determinata de natura juridica a imobilului, daca apartine domeniului public sau privat al statului ori domeniului public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale.
Curtea de Apel Iasi, decizia civila nr. 343 din 17 septembrie 2008
Prin sentinta civila nr. 13.784 din 26.11.2007 pronuntata de Judecatoria Iasi a fost respinsa ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Local Iasi si Municipiul Iasi prin Primar, iar pe fond a fost admisa actiunea reclamantei B.V. in contradictoriu cu Consiliul Local Iasi si Municipiul Iasi prin Primar si s-a constatat nulitatea absoluta a donatiei autentificate sub nr. 6604 din 23.11.1978 la Notariatul de Stat Iasi.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de parati este neintemeiata.
A retinut ca potrivit art. 36 alin 1 din Legea nr. 215/2001, republicata, a administratiei publice locale: "1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale." in timp ce aliniatul 2 lit. c al aceluiasi articol stipuleaza : "2) Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii: c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului".
Potrivit art. 2 alin 2 din decretului nr. 478/1954 privitor la donatiile facute statului: "Donatiunile oferite sfaturilor populare se accepta, dupa caz, de comitetul executiv al sfatului popular regional sau de Comitetul Executiv al Sfatului Popular al Capitalei Republicii Populare Romane."
Din decizia nr. 655 din 28.07.1978 a Comitetul Executiv al Consiliului Popular Iasi rezulta cu certitudine ca se accepta donatia oferita de catre B.St., Consiliului Popular al Municipiului Iasi, fiind emisa in baza Decretului nr. 478/1954.
Ca atare, este necesar ca actiunea in constatarea nulitatii actului de donatie, sa fie solutionata in contradictoriu cu beneficiarul acesteia.
Asadar, cum imobilul a fost donat de fapt Consiliului Popular al Municipiului Iasi, care a si preluat in administrare operativa acest imobil, este evident ca, de fapt, imobilul a intrat in patrimoniul municipiului, acesta fiind beneficiarul donatiei.
Instanta mai retine ca, potrivit legislatiei in vigoare la data incheierii actului, nu se putea dona direct unitatii administrativ teritoriale, avand in vedere ca autonomia locala a fost introdusa prin Legea nr. 69/1991, iar in prezent este reglementata prin Legea nr. 215/2001 republicata, a administratiei publice locale.
Nu in ultimul rand, din dispozitiile art. 2 alin 2 din Decretului nr. 478/1954, redat anterior, rezulta ca, de catre Comitetul Executiv al Consiliului Popular erau acceptate doar donatiunile oferite sfaturilor populare, deci unitatii administrativ teritoriale.
Asadar, cum paratul Consiliul Local al Municipiului Iasi are atributii imperative stabilite de lege si administreaza bunurile din domeniul public si privat apartinand unitatilor administrativ teritoriale respective, este evidenta identitatea intre persoana acestuia si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii.
Prin urmare acesta are calitate procesuala pasiva astfel incat instanta a respins exceptia ca neintemeiata.
Cu privire la fondul cauzei, instanta a constatat ca actiunea este intemeiata. A retinut instanta ca art. 801 Cod civil stipuleaza: "Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorul da irevocabil un lucru donatarului care-l primeste."
Potrivit art. 948 pct. 4 Cod civil: "Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: (_) 4. o cauza licita", in timp ce art. 966 din acelasi act normativ arata ca: "Obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect."
Contract fiind, validitatea donatiei trebuie examinata in raport cu indeplinirea celor patru conditii esentiale prevazute in art. 948 Cod civil, printre care este inscrisa cea privitoare la cauza licita.
Prin aceasta perspectiva instanta urmeaza sa aiba in vedere si dispozitiile art. 966 Cod civil, potrivit carora obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelicita, nu poate avea nici un efect.
Cauza, in cazul contractului de donatie, cuprinde, asadar, in primul rand, vointa de a darui, "animus donandi", si apoi motivul care a hotarat pe dispunator sa faca liberalitatea, fara, insa, ca aceste elemente sa poata fi separate si examinate apoi izolat, ele formand un tot.
Or, in cauza, din probatoriul administrat, a rezultat ca actul de donatie a fost facut dupa instaurarea puterii comuniste, nu cu intentia de a gratifica statul roman, ci fortat de presiunile si amenintarile la care era supus autorul reclamantei, atat la serviciu cat si acasa.
Asa fiind instanta a admis actiunea si a constatat nulitatea actului de donatie incheiat de autorii reclamantei.
Prin decizia civila nr. 299 din 21.04.2008 Tribunalul Iasi a admis apelul paratilor Consiliul Local Iasi si Primarul Municipiului Iasi si admitand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor a respins pe cale de exceptie actiunea reclamantei.
Pentru a se pronunta astfel instanta de apel a retinut ca donatia ce face obiectul litigiului a fost perfectata intre autorii reclamantei si Statul Roman in calitate de donator.
A retinut astfel instanta de apel ca, plecand de la aceasta realitate, chiar daca Consiliul Local este cel care administreaza in prezent terenul in litigiu, calitatea de titular al dreptului de administrare a unui bun ce apartine domeniului public sau privat al statului nu-i confera acestuia legitimare procesuala.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, criticand-o ca netemeinica si nelegala.
A invocat recurenta ca in mod gresit instanta de apel a apreciat ca nu Consiliul Local al Municipiului Iasi ar avea calitate procesuala pasiva in actiunea privind constatarea nulitatii absolute a donatiei facute de autorii sai.
A mai aratat recurenta ca, asa cum rezulta si din Decizia nr. 655 din 28.07.1978 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Iasi, acceptantul donatiei a fost Consiliul Popular al Municipiului Iasi, fapt pentru care se impune cu necesitate ca actiunea in constatarea nulitatii acestei donatii sa se faca tot in contradictoriu cu acelasi Consiliu Local.
In sustinerea argumentelor sale, recurenta a invocat si practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, prin decizia nr. 610 din 08 decembrie 2003, data intr-o speta similara, a stabilit in complet de 9 judecatori ca in asemenea cauze calitate procesuala pasiva are Consiliul Local si nu Ministerul Finantelor ca reprezentant al statului.
Recursul este fondat.
Curtea a constatat ca instanta de apel a admis in mod gresit exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor retinand ca donatia a fost facuta statului roman.
In ceea ce priveste solutionarea acestei exceptii trebuie insa nuantat. Intr-adevar, calitatea de parte in proces trebuie sa corespunda cu cea de titular al dreptului, respectiv al obligatiei ce formeaza continutul raportului juridic de drept material dedus judecatii.
Pentru a determina in concret, la momentul actual, cine este beneficiarul donatiei si, ca atare, cine are calitatea de a sta ca parte in proces, trebuie sa se aiba in vedere pe langa legislatia in vigoare la data realizarii liberalitatii, imprejurarile contemporane efectuarii donatiei si normele legale in vigoare ce statueaza asupra titularului dreptului de proprietate si reprezentarea acestuia in instanta.
Astfel, la data intocmirii actului de donatie unicul titular al dreptului de proprietate socialista de stat era statul socialist.
Datorita faptului ca bunurile ce intrau in fondul unitar al proprietatii socialiste, fara a iesi din patrimoniul statului intrau si in patrimoniul unitatilor administrativ - teritoriale de la acea vreme dar nu cu titlu de drept de proprietate ci pentru administrare directa, legiuitorul a prevazut prin Decretul nr. 478 din 1954 ca in cazul donatiilor oferite statului acesta era reprezentat de consiliile populare.
Aceasta forma de participare la incheierea unui act juridic civil este explicata tocmai de existenta unui singur titular al dreptului de proprietate.
In prezent insa, ca efect al Legii nr. 213/1998 si al Legii nr. 215/2001 ce-si gasesc fundament in normele constitutionale (art. 136) se face distinctie intre dreptul de proprietate ce apartine statului si dreptul de proprietate ce apartine municipiilor, oraselor, comunelor.
In privinta litigiilor ce privesc bunuri asupra carora dreptul de proprietate apartine statului, calitatea de parte in judecata o are Statul Roman reprezentat prin Ministerul Economiei si Finantelor conform art. 12 alin. 5 din Legea nr. 213/1998 si art. 3 pct. 56 din Hotararea Guvernului nr. 208/2005.
In speta insa terenul in litigiu situat in Iasi, str. L., nr. 2, ce a facut obiectul donatiei se regaseste in patrimoniul Municipiului Iasi si este inclus in categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local conform art. 6 din Legea nr. 213/1998.
Prin urmare, trebuie considerat, prin interpretarea continutului contractului din perspectiva dispozitiilor Legii nr. 213/1998 si art. 135 din Constitutia Romaniei ca beneficiar al donatiei este unitatea administrativ-teritoriala - Municipiul Iasi.
Terenul ce a facut obiectul donatiei se afla, conform deciziei de acceptare a donatiei in proprietatea Municipiului Iasi si este administrat de Consiliul Local al Municipiului Iasi.
Astfel, au calitate procesual-pasiva in actiunea vizand desfiintarea contractului de donatie Municipiul Iasi, reprezentat prin Primar si Consiliul Local ca administrator.
In acest sens este si decizia civila nr. 610/08.12.2003 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie invocata de recurenta si care a fost data intr-o cauza avand ca obiect constatarea nulitatii unei donatii facuta statului unde in calitate de parat figureaza municipiul - calitate recunoscuta implicit de instanta suprema prin solutionarea fondului.
Intrucat prin admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor instanta de apel a lasat nesolutionat fondul cauzei, in baza dispozitiilor art. 312 pct. 5 C.pr.civ. Curtea a admis recursul si, casand decizia civila nr. 299 din 21.04.2008 a Tribunalului Iasi, a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea in fond a apelului, aceleiasi instante.