Parlamentul României adopta prezenta lege.

Titlul I – Dispoziții generale

Articolul 1

Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, avînd atribuții proprii ce sînt exercitate prin instanțele judecătorești și Ministerul Public, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și celelalte legi ale tarii.

Articolul 2

Instanțele judecătorești infaptuiesc justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, precum și a celorlalte drepturi și interese legitime deduse judecații.

Instanțele judeca toate procesele privind raporturile civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze pentru care legea nu stabilește o alta competența.

Ministerul Public reprezintă, în activitatea judiciară, interesele generale ale societății și apara ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

Articolul 3

Judecătorii sînt independenți și se supun numai legii.

Articolul 4

Nimeni nu este mai presus de lege.

Justiția se înfăptuiește în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naționalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenența politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 5

Ședințele de judecată sînt publice, în afară de cauzele prevăzute de lege.

Articolul 6

Procedura judiciară se desfășoară în limba română.

Cetățenii aparținînd minorităților naționale, precum și persoanele care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștința de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanța și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Articolul 7

În tot cursul procesului părțile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de apărător.

Articolul 8

Asistența juridică internationala se solicita sau se acordă de instanțele de judecată și Ministerul Public în condițiile prevăzute de lege și de convențiile internaționale la care România este parte.

Articolul 9

Hotărîrile instanțelor judecătorești se pronunța în numele legii și se executa în numele Președintelui României.

Titlul II – Compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești

Capitolul 1 – Dispoziții comune

Articolul 10

Instanțele judecătorești sînt:

a) judecătoriile;

b) tribunalele;

c) curțile de apel;

d) Curtea Suprema de Justiție.

În limitele stabilite prin lege vor funcționa și instanțele militare.

Competența instanțelor judecătorești se stabilește prin lege.

Articolul 11

Organizarea și funcționarea Curții Supreme de Justiție și a instanțelor militare sînt reglementate prin lege.

Articolul 12

Dispozițiile prezentei legi se aplică și altor instanțe judecătorești, în măsura în care legile lor de organizare și funcționare nu dispun altfel.

Articolul 13

Fiecare judecătorie, tribunal și curte de apel se încadrează cu numărul necesar de judecători. Instanțele sînt conduse de cîte un președinte, care exercită și atribuții de administrație.

Președinții tribunalelor și ai curților de apel sînt ajutați de vicepreședinți. Ministrul justiției stabilește judecătoriile la care președinții sînt ajutați de vicepreședinți.

Președinții tribunalelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, și alte atribuții decît cele privind activitatea de judecată.

Articolul 14

Tribunalele și curțile de apel pot avea una sau mai multe secții, după natura proceselor. La tribunalele și curțile de apel care au o singura secție, aceasta este mixtă.

Numărul secțiilor tribunalelor și curților de apel se stabilește de ministrul justiției.

Articolul 15

Secțiile tribunalelor și ale curților de apel sînt conduse de către un președinte de secție. Vicepreședintele instanței este și președinte al uneia dintre secții.

Președintele instanței repartizează judecătorii pe secții.

Articolul 16

Președinții instanțelor sau, după caz, președinții de secții constituie complete de judecată. Cînd este necesar, pot fi constituite complete specializate pentru judecarea cauzelor privind anumite materii.

Cauzele penale privind pe minori se judeca de judecători anume desemnați de ministrul justiției.

Articolul 17

Completul de judecată este prezidat de președintele sau vicepreședintele instanței ori de președintele secției, atunci cînd aceștia participa la judecata. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat de către judecătorul desemnat de președintele instanței sau al secției.

Articolul 18

Hotărîrile instanțelor judecătorești se iau cu majoritatea voturilor judecătorești din completul de judecată.

În cazul în care completul de judecată este format din 2 judecători, iar aceștia nu ajung la un acord, procesul se judeca din nou în complet de divergenta.

Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau vicepreședintelui instanței ori a unui alt judecător desemnat de președinte.

Articolul 19

Capitolul 2 – Judecătoriile

Articolul 20

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București.

Numărul și localitățile de reședința ale judecătoriilor sînt prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta lege.

În fiecare județ, circumscripțiile judecătoriilor se stabilesc prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Articolul 21

Judecătoriile judeca toate procesele și cererile, în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe.

Articolul 22

Procesele și cererile de competența judecătoriilor se judeca în complete formate din 2 judecători.

Următoarele procese și cereri de competența judecătoriilor se judeca de către un singur judecător:

1. În materie civilă:

a) cererile introduse pe cale principala, referitoare la pensii de întreținere; litigiile patrimoniale dintre persoanele fizice, avînd ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun mobil, în cazul în care valoarea litigiului nu depășește 300.000 lei și nu privește o succesiune sau imparteli de bunuri; acțiunile posesorii; cererile privind înregistrările în registrele de stare civilă; plingerile împotriva încheierilor de aprobare a proceselor-verbale de constatare a contravențiilor vamale; luarea unor măsuri asiguratorii sau a unor măsuri vremelnice în cazuri urgente; cererile de orice fel referitoare la popriri; litigiile de muncă privind pretențiile bănești a căror valoare nu depășește 100.000 lei;

b) procesele și cererile care, potrivit legii, se soluționează de judecătorii în ultima instanța;

c) cererile și căile de atac de competența judecătoriilor, referitoare la cauzele arătate la lit. a) și b).

2. În materie penală:

a) infracțiunile prevăzute în art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală;

b) cererile și căile de atac de competența judecătoriile, în legătură cu infracțiunile arătate la lit. a);

c) cererile de reabilitare.

Articolul 23

Capitolul 3 – Tribunalele

Articolul 24

În fiecare județ funcționează un tribunal, cu sediul în localitatea de reședința a județului. În municipiul București funcționează, de asemenea, un tribunal.

În circumscripția fiecărui tribunal sînt cuprinse toate judecătoriile din județ sau din municipiul București.

Articolul 25

Tribunalele judeca, în prima instanța, procesele și cererile date prin lege în competența lor.

Tribunalele, ca instanțe de apel, judeca apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de judecătorii în prima instanța.

Tribunalele, ca instanțe de recurs, judeca recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sînt supuse apelului.

Articolul 26

Tribunalele judeca procesele și cererile de competența lor, în prima instanța, în complet format din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complet format din 2 judecători.

Capitolul 4 – Curțile de apel

Articolul 27

Fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție cuprinzînd mai multe tribunale.

Numărul curților de apel, resedintele acestora, precum și tribunalele cuprinse în circumscripțiile lor sînt prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege.

Articolul 28

Curțile de apel judeca, în prima instanța, cauzele date în competența lor prin lege.

Ca instanțe de apel, curțile judeca apelurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunale.

Ca instanțe de recurs, curțile de apel judeca recursurile declarate împotriva hotărîrilor pronunțate de lege.

Articolul 29

Curțile de apel judeca procesele lor în prima instanța, în complete formate din 2 judecători, iar apelurile și recursurile, în complete formate din 3 judecători.

Titlul III – Ministerul Public

Capitolul 1 – Dispoziții comune

Articolul 30

Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori, constituiți în parchete pe lîngă fiecare instanța judecătorească, sub autoritatea ministrului justiției.

Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalității, imparțialității și al controlului ierarhic.

Ministerul Public este independent în relațiile cu celelalte autorități publice și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Articolul 31

Atribuțiile Ministerului Public sînt următoarele:

a) efectuarea urmăririi penale și, după caz, supravegherea acesteia; în exercitarea acestei atribuții, procurorii conduc și controlează activitatea de cercetare penală a poliției și a altor organe, care sînt obligate sa aducă la îndeplinire dispozițiile procurorului, în condițiile legii;

b) sesizarea instanțelor judecătorești pentru judecarea cauzelor penale;

c) exercitarea acțiunii civile în cazurile prevăzute de lege;

d) participarea, în condițiile legii, la judecarea cauzelor de către instanțele judecătorești;

e) exercitarea căilor de atac împotriva hotărîrilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege;

f) supravegherea respectării legii în activitatea de punere în executare a hotărîrilor judecătorești și a altor titluri executorii;

g) verificarea respectării legii la locurile de deținere preventivă, de executare a pedepselor, a măsurilor educative și de siguranță;

h) apărarea drepturilor și intereselor minorilor și ale persoanelor puse sub interdicție;

i) studierea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea și prezentarea propunerilor în vederea eliminării acestora.

Ministerul Public exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.

Articolul 32

Procurorii din fiecare parchet sînt subordonați conducătorului acelui parchet.

Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție teritorială.

Procurorul ierarhic superior poate să îndeplinească oricare dintre atribuțiile procurorilor în subordine și sa suspende ori sa infirme actele și dispozițiile acestora, dacă sînt contrare legii.

Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea, sînt obligatorii pentru procurorii în subordine. Cu toate acestea, procurorul este liber să prezinte în instanța concluziile pe care le considera întemeiate potrivit legii, ținînd seama de probele administrate în cauza.

Articolul 33

În exercitarea atribuțiilor sale, Ministerul Public are dreptul sa ceara direct sprijinul agenților forței publice, care sînt obligați să execute dispozițiile procurorului.

Articolul 34

Fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de procurori.

Structura și organizarea aparatului fiecărui parchet, precum și parchetele la care se vor înființa secții maritime și fluviale, birouri sau servicii de criminalistica și criminologie se stabilesc de către

ministrul justiției, la propunerea procurorului general.

Repartizarea procurorilor pe compartimente de activitate se face de către conducătorul fiecărui parchet.

Articolul 35

Parchetele militare vor fi organizate și vor funcționa potrivit legii.

Articolul 36

Parchetele sînt independente față de instanțele judecătorești.

Articolul 37

Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general în vederea respectării și aplicării legii, sînt obligatorii.

Articolul 38

Capitolul 2 – Parchetele de pe lîngă judecătorii, tribunale și curți de apel

Articolul 39

Parchetele de pe lîngă judecătorii, tribunale și curți de apel sînt conduse de către prim-procurori.

Prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale și curți de apel sînt ajutați de adjuncți.

Articolul 40

Parchetele de pe lîngă tribunale și curți de apel vor avea secții de urmărire penală și judiciare, conduse de către procurori șefi.

Articolul 41

Prim-procurorii parchetelor curților de apel exercita direct sau prin procurori-inspectori controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.

Prim-procurorii parchetelor de pe lîngă tribunale exercita controlul asupra parchetelor din circumscripția lor.

Articolul 42

În cauzele în care participarea procurorului este obligatorie, potrivit legii, prim-procurorii anume desemnați de aceștia participa la ședințele de judecată, conduse de președinții instanțelor.

Capitolul 3 – Parchetul general

Articolul 43

Parchetul General funcționează pe lîngă Curtea Suprema de Justiție și este condus de procurorul general, ajutat de 2 adjuncți.

Procurorul general exercita controlul asupra tuturor parchetelor.

Articolul 44

Procurorul general participa la ședințele Curții Supreme de Justiție în secții unite.

Procurorul general desemnează, dintre membrii Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție, procurorii care participa la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.

Articolul 45

Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție are următoarea structura:

a) Secția de urmărire penală și criminalistica;

b) Secția judiciară;

c) Secția parchetelor militare;

d) Secția de control, organizare și studii;

e) Secția secretariat-administrativă.

Secțiile din Parchetul General sînt conduse de procurori șefi, ajutați de adjuncți.

În cadrul secțiilor funcționează servicii și birouri.

Titlul IV – Corpul magistraților, numirea și avansarea lor în funcție

Capitolul 1 – Corpul magistraților

Articolul 46

Au calitatea de magistrat și fac parte din corpul magistraților judecătorii de la toate instanțele judecătorești, procurorii din cadrul parchetelor de pe lîngă acestea, precum și magistrații-asistenți ai Curții Supreme de Justiție.

Articolul 47

În cadrul corpului magistraților, ierarhia funcțiilor de execuție se stabilește în raport cu nivelul pregătirii și vechimii, pe gradele profesionale prevăzute de lege. Ierarhia funcțiilor de conducere în cadrul corpului magistraților se stabilește în raport cu nivelul instanțelor și al parchetelor.

Articolul 48

Constituie vechime în magistratura perioada în care o persoană a îndeplinit funcțiile de judecător ori procuror sau funcția de magistrat-asistent la Curtea Suprema de Justiție, precum și perioada în care a îndeplinit una din funcțiile prevăzute la art. 47 alin. 2, inclusiv funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat.

Timpul în care o persoană, licentiata în drept sau drept economic-administrativ, este senator sau deputat al Curții Constituționale, avocat al poporului, membru al Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, se considera vechime în magistratura. De asemenea, se considera vechime în magistratura timpul cît o persoană care a avut calitatea de magistrat sau asimilat al acestuia exercita o funcție de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, al instituției prezidențiale, al Curții Constituționale, al Curții de Conturi, Consiliului Legislativ, al instituției Avocatul Poporului sau al Guvernului.

Articolul 49

Întreruperile de activitate datorate suspendării din funcție, pensionării pentru incapacitate temporară de muncă, precum și trecerii în alte funcții decît cele prevăzute la art. 48 alin. 2 nu se iau în calculul vechimii în magistratura, dacă legea nu prevede altfel.

Capitolul 2 – Admiterea în magistratura

Secțiunea I – Condițiile generale pentru numirea magistraților

Articolul 50

Poate fi numit magistrat cel care îndeplinește următoarele condiții:

a) este numai cetățean român cu domiciliul în România și are capacitate de exercițiu al drepturilor;

b) este licențiat în drept și are stagiul cerut de lege pentru funcția în care urmează să fie numit; la secțiile de contencios administrativ pot fi încadrați și licentiatii în drept economic-administrativ;

c) nu are antecedente penale și se bucura de o buna reputație;

d) cunoaște limba română;

e) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcției.

Îndeplinirea condiției prevăzute de lit. e) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății.

Articolul 51

Judecătorii și procurorii cu excepția celor stagiari, sînt numiți prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 52

Înainte de a începe să-și exercite funcția, magistrații sînt obligați să depună următorul jurămînt: "Jur sa respect Constituția și legile tarii, sa apar interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta și fără partinire atribuțiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu!".

Jurămîntul se depune, în ședința solemna, în fața magistraților instanței sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea comunicării actului de numire.

Despre depunerea jurămîntului se încheie un proces-verbal, care se semnează de către 2 dintre magistrații prezenți și de cel care a depus jurămîntul.

Articolul 53

Depunerea jurămîntului nu este necesară în cazul transferului sau avansarii magistratului în alta funcție din cadrul corpului magistraților.

Articolul 54

Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurămîntului sînt nule.

Secțiunea a II-a

Condiții speciale pentru numirea și avansarea în funcție a magistraților

Articolul 55

La judecătorii și la parchetele de pe lîngă aceste instanțe pot funcționa judecători și, respectiv, procurori stagiari, numiți prin ordin al ministrului justiției, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 50.

Procurorii stagiari sînt numiți la propunerea procurorului general.

Judecătorii și procurorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.

Președinții judecătoriilor și prim-procurorii parchetelor de pe lîngă aceste instanțe răspund de asigurarea condițiilor pentru desfășurarea normală a stagiului și pregătirea corespunzătoare a magistraților stagiari.

Articolul 56

În primele 6 luni de la numirea în funcție, magistrații stagiari vor putea efectua lucrările necesare completării pregătirii profesionale, care nu implica pronunțarea unei hotărîri, în cazul judecătorilor, sau dreptul de a pune concluzii în instanța și de a semna acte procedurale, în cazul procurorilor.

Articolul 57

După 6 luni de funcționare efectivă, judecătorii care efectuează stagiul la instanțe vor da un examen cu privire la cunoștințele dobîndite, în vederea exercitării dreptului de a participa la activitatea de judecată.

Examenul va fi susținut la sediul curții de apel în circumscripția căreia funcționează judecătorii stagiari, în fața unei comisii numite de președintele acestei curți. Comisia va fi prezidata de un președinte de secție al curții de apel sau de un judecător. Din comisie vor face parte 1-2 judecători de la curtea de apel și 1-2 judecători de la tribunalele din circumscripția curții de apel.

Articolul 58

Examenul prevăzut la art. 57 va consta dintr-o proba orala, pe baza căreia comisia să-și poată forma convingerea ca judecătorul stagiar și-a insusit cunoștințele necesare pentru a putea participa la activitatea de judecată.

După susținerea examenului, președintele curții de apel va comunică ministrului justiției și președintelui judecătoriei dacă judecătorul stagiar a obținut dreptul de a participa la activitatea de judecată, în complet prezidat de un alt judecător. În caz de nepromovare a examenului, se va stabili o noua data pentru reexaminarea judecătorului stagiar.

Articolul 59

Prevederile art. 57 și 58 se aplică în mod corespunzător procurorilor stagiari pentru obținerea dreptului de a pune concluzii în instanța și de a semna acte procedurale, cu excepția celor care privesc libertatea persoanei.

Comisia de examinare va fi compusa din procurori, iar rezultatul va fi comunicat Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție.

Articolul 60

După efectuarea stagiului, magistrații stagiari sînt obligați să se înscrie la examenul de capacitate. În cazul în care candidatul este respins la primul examen, el este obligat să se înscrie pentru sesiunea imediat următoare.

Cei care au exercitat funcția de magistrat stagiar timp de 2 ani, fără a da examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen dacă de la încetarea acestei funcții și pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Articolul 61

Examenul de capacitate se tine în fiecare an, la data și locul ce se stabilesc de ministrul justiției.

Data și locul ținerii examenului se vor publică în Monitorul Oficial al României, cu cel puțin 2 luni înainte.

Articolul 62

Examenul de capacitate al magistraților se susține în fața unei comisii compuse din:

a) 2 membrii ai Curții Supreme de Justiție, desemnați de președintele curții, respectiv 2 de la Parchetul General, desemnat de procurorul general;

b) 2 profesori de la una din facultățile de drept din țara, din învățămîntul de stat, desemnați de consiliul profesoral al facultății respective, dintre profesorii de drept civil, drept comercial, drept penal, procedurile civilă și penală;

c) un delegat al Ministerului Justiției, desemnat de ministrul justiției.

Comisia de examinare va fi prezidata de magistratul mai mare în funcție, iar la funcții egale, de magistratul cu cea mai mare vechime în magistratura de la Curtea Suprema de Justiție.

Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de actele necesare, vor fi înaintate Ministerului Justiției, în termen de 40 zile de la publicarea datei examenului în Monitorul Oficial al României.

Comisia de examinare este indreptatita sa respingă de la examinare pe cei care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a deveni judecători sau procurori.

Articolul 63

Examenul de capacitate consta, în mod obligatoriu, din probe scrise și orale, cu caracter teoretic și practic. Probele teoretice vor avea ca obiect principiile și instituțiile de baza ale dreptului civil, comercial, penal, procesual, constituțional, administrativ și ale organizării judecătorești.

Probele practice vor consta din întocmirea unei lucrări scrise cu caracter aplicativ.

Articolul 64

Rezultatele examenului de capacitate se comunică Ministerului Justiției, care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii.

Consiliul Superior al Magistraturii, după ce validează examenele și centralizează rezultatele, va întocmi, în ordinea mediilor obținute, tabelul de clasificare a candidaților, pe baza căruia se vor face numirile în funcțiile vacante.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege privind organizarea examenului sau ca rezultatele au fost denaturate prin săvîrșirea unor fraude. Dacă invalideaza examenul, Consiliul Superior al Magistraturii dispune măsurile corespunzătoare.

Articolul 65

Îndată după întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Ministerul Justiției va publică în Monitorul Oficial al României lista posturilor vacante.

Candidații declarați reusiti la examen au dreptul, în ordinea clasificarii, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României.

Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere în termenul prevăzut la alin. 2 i se va propune, din oficiu, un post de către Ministerul Justiției. Refuzul de a accepta propunerea este considerată demisie.

La medii egale vor avea prioritate, la alegerea postului, magistrații în funcție și, în lipsa acestora, candidatul avînd titlul de doctor în drept sau activitate mai îndelungată de la obținerea licenței.

Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate, la prima sesiune după încheierea stagiului, sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea de judecător sau procuror stagiar.

Articolul 66

Pentru a fi numit judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lîngă această instanță, candidatul trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 50 și sa fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau sa fi ocupat cel puțin 5 ani funcția de avocat, jurisconsult, notar, membru al personalului didactic din învățămîntul superior sau al celui de cercetare din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei ori funcții de specialitate juridică în administrația publică, în aparatul Parlamentului sau al instituției prezidențiale, Curții Constituționale, al instituției Avocatul Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ.

Articolul 67

Pentru a fi numit sau avansat în funcții superioare, magistratul trebuie să aibă o activitate meritorie, atestata prin notele calificative acordate de șefii ierarhici și inspectori și sa îndeplinească următoarele condiții de vechime:

a) pentru funcțiile de judecător de tribunal, procuror la parchetul de pe lîngă tribunal, președinte, vicepreședinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lîngă judecătorie și adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 6 ani;

b) pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de tribunal, președinte de secție, prim-procuror al parchetului de pe lîngă tribunal, adjunct al acestuia și procuror-șef de secție, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 8 ani;

c) pentru funcțiile de judecător de curte de apel sau procuror la parchetele de pe lîngă curțile de apel, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 10 ani;

d) pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte, președinte de secție de curte de apel, prim-procuror, adjunct al acestuia și procuror-șef de secție al parchetului de pe lîngă curtea de apel, precum și cea de procuror-șef de secție și procuror la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 15 ani;

e) pentru funcțiile de procuror general al Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție și de adjunct al acestuia, să aibă o vechime în magistratura de cel puțin 18 ani.

Articolul 68

În mod excepțional, pot fi numiți în magistratura, în oricare dintre funcțiile prevăzute la art. 67 lit a), b) și c), persoane care au deținut funcții de natura celor prevăzute la art. 66, în cazul în care s-au distins prin modul în care și-au exercitat profesia.

În cazurile de la alin. 1, vechimea prevăzută la art. 67, necesară pentru a ocupa una din funcțiile în magistratura, se majorează cu 3 ani.

Articolul 69

Magistrații de la judecătorii, tribunale și parchete de pe lîngă aceste instanțe pot fi mentinuti în funcție pînă la împlinirea virstei de 65 de ani, cei de la curțile de apel și parchetele de pe lîngă aceste curți pînă la împlinirea virstei de 68 ani, iar procurorii de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție pînă la împlinirea virstei de 70 ani, în toate cazurile cu avizul conducătorului instanței sau parchetului.

Articolul 70

Avansarea și transferarea judecătorilor în funcțiile din magistratura se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

Avansarea și transferarea procurorilor în funcțiile din Ministerul Public se fac de către

ministrul justiției, la propunerea procurorului general, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcțiile de judecători se face potrivit prevederilor de la alin. 1.

Titlul V – Consiliul Superior al Magistraturii

Articolul 71

Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 15 membri aleși, pentru o durată de 4 ani, de Camera Deputaților și de Senat, în ședința comuna.

Articolul 72

În Consiliul Superior al Magistraturii sînt aleși:

a) 4 judecători ai Curții Supreme de Justiție;

b) 3 procurori ai Parchetului General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție;

c) 6 judecători de la curțile de apel;

d) 2 procurori ai Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel București.

Pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare instanța și parchet prevăzute la alin. 1 lit. a), b) și d), în adunarea generală a magistraților, va desemna un număr întreit de candidați.

Pentru alegerea celor 6 judecători prevăzuți la lit. c), fiecare curte de apel va propune cîte un candidat, desemnat de adunarea generală a judecătorilor curții.

Articolul 73

Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuții:

a) propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari;

b) dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea și încetarea din funcția de judecător;

c) validează examenele de capacitate ale magistraților;

d) îndeplinește rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor;

e) da avize, la solicitarea ministrului justiției, în probleme privind administrarea justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii exercita orice alte atribuții prevăzute de lege.

Consiliul Superior al Magistraturii poate cere Ministerului Justiției, instanțelor judecătorești sau parchetelor relații sau acte referitoare la activitatea profesională sau conduita magistraților.

Consiliul Superior al Magistraturii își desfășoară lucrările în prezenta cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și adopta hotărîri cu majoritatea voturilor membrilor consiliului.

În cazurile în care Consiliul Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile prevăzute la alin. 1 lit a), b) și c), lucrările sînt prezidate, fără drept de vot, de

ministrul justiției, iar cînd îndeplinește rolul de consiliu de disciplina, este prezidat de președintele Curții Supreme de Justiție.

Lucrările de secretariat al Consiliului Superior al Magistraturii sînt asigurate de direcția care răspunde de activitatea de personal din Ministerul Justiției.

Articolul 74

Consiliul Superior al Magistraturii va adopta un regulament propriu de funcționare.

Titlul VI – Drepturile și îndatoririle magistraților

Articolul 75

Judecătorii numiți de Președintele României sînt inamovibili. Membrii Ministerului Public și judecătorii stagiari se bucura de stabilitate.

Magistrații nu pot fi cercetati, reținuți sau arestați fără avizul ministrului justiției.

Ministerul de Interne are obligația sa acorde, la cerere, protecție magistraților și familiilor lor în cazurile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora sînt supuse unor amenințări.

Articolul 76

Magistrații nu pot fi eliberați din funcțiile pe care le dețin decît în următoarele cazuri:

a) demisie;

b) pensionare pentru limita de vîrsta sau incapacitate de muncă, potrivit legii;

c) dacă instanța și parchetul se desființează ori se schimba localitatea de reședința a acestora, iar magistratul refuza postul oferit;

d) dacă împotriva magistratului s-a luat măsura indepartarii din magistratura, fie ca sancțiune disciplinară, fie pentru vădită incapacitate profesională ori pentru boala psihică;

e) dacă magistratul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală.

Cînd împotriva unui magistrat se pune în mișcare acțiunea penală, acesta va fi suspendat din funcție pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii.

Dacă se constata nevinovatia magistratului, suspendarea sa din funcție încetează. Magistratul va fi repus în toate drepturile avute anterior, platindu-i-se drepturile bănești de care a fost lipsit.

În cazurile prevăzute la alin. 1 lit. d) și e), calitatea de magistrat încetează, de drept, pe data rămînerii definitive a hotărîrii prin care s-a dispus îndepărtarea din magistratura sau condamnarea.

Articolul 77 — În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcție prin demisie,

ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate stabili un termen de cel mult 30 de zile la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului la post este necesară.

Articolul 78

Avansarea sau transferarea magistraților se poate face numai cu consimțămîntul acestora.

Magistrații care îndeplinesc condițiile pentru a fi avansati, dar care nu doresc sa schimbe funcția și instanța ori parchetul, pot fi avansati pe loc.

Articolul 79 — În cazul în care o instanța nu poate funcționa normal datorită lipsei temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante, incompatibilitatii sau recuzării tuturor judecătorilor,

ministrul justiției, la propunerea președintelui acelei instanțe, poate delega judecători de la alte instanțe.

Judecătorul nu poate fi delegat mai mult de 2 luni într-un an, fără acordul sau.

În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați de către procurorul general pe o durată de cel mult 2 luni într-un an. Delegarea poate fi prelungită peste acest termen, cu consimțămîntul procurorului.

Articolul 80 — În cazul în care un magistrat suferă de o boala psihică,

ministrul justiției, pe baza unui raport scris și după examinarea de către o comisie formată din 3 medici specialiști, va dispune suspendarea din funcție a magistratului. Suspendarea încetează, de drept, dacă, în termen de o luna, Consiliul Superior al Magistraturii nu hotărăște eliberarea din funcție a magistratului.

Dacă, în cursul activității sale, magistratul manifesta o vădită incapacitate profesională, Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune eliberarea sa din funcție, la sesizarea ministrului justiției.

Împotriva hotărîrilor de îndepărtare din magistratura, luate în cazurile prevăzute de alin. 1 și 2, magistratul poate face contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se judeca de Curtea Suprema de Justiție în complet format din 7 judecători.

Articolul 81

Salarizarea magistraților se stabilește prin lege.

Articolul 82

Se interzice magistraților să facă parte din partide politice sau sa desfășoare activități publice cu caracter politic.

Articolul 83

Funcția de magistrat este incompatibilă cu orice alta funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățămîntul superior.

Articolul 84

Magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrația sau conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de părți într-un arbitraj.

Articolul 85

Magistrații pot colabora la publicații de specialitate, cu caracter literar, științific sau social, ori emisiuni audiovizuale, fiindu-le interzis ca în studiile, articolele și intervențiile lor să se pronunțe cu privire la problemele curente de politica interna.

Articolul 86

Magistrații pot să facă parte din comisiile de studii sau de întocmire a proiectelor de legi, regulamente, tratate sau convenții internaționale, numai cu încuviințarea ministrului justiției.

Articolul 87

Magistrații nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sînt pe rolul altor instanțe decît cele la care își exercită funcția, și nici să-și exprime public părerea asupra unor procese aflate în curs de desfășurare.

Magistrații au dreptul sa pledeze cauzele lor personale, ale părinților, soților și copiilor lor, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.

Articolul 88 — Numirea magistraților în diverse comisii sau comitete prevăzute de lege se face de

ministrul justiției, în afară cazului în care legea prevede un alt mod de numire.

Articolul 89

Magistrații sînt obligați să respecte programul de lucru, sa rezolve lucrările în termenele stabilite, sa păstreze secretul deliberării și sa îndeplinească toate îndatoririle ce le revin potrivit legilor și regulamentelor.

La ședințele de judecată, magistrații sînt obligați să aibă ținuta vestimentara corespunzătoare instanței unde funcționează.

Ținuta vestimentara a magistraților se stabilește prin hotărîre a Guvernului și se asigura gratuit.

Articolul 90

Magistrații sînt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în funcție și în societate.

Articolul 91 — Magistrații sînt obligați să efectueze periodic, conform programării aprobate de

ministrul justiției, stagii de pregătire sau, după caz, de perfecționare profesională.

Articolul 92

Magistrații sînt liberi sa formeze asociații profesionale sau alte organizații avînd ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale și protejarea statutului lor. De asemenea, magistrații pot adera la asociații profesionale locale, naționale și internaționale și pot participa la reuniunile acestora.

Titlul VII – Răspunderea disciplinară a magistraților

Articolul 93

Magistrații răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportarile care dauneaza interesului serviciului sau prestigiului justiției.

Articolul 94

Sînt abateri disciplinare:

a) intirzierea sistematica în efectuarea lucrărilor;

b) absente nemotivate de la serviciu;

c) intervențiile sau stăruințele pentru soluționarea unor cereri privind satisfacerea intereselor lor sau ale membrilor familiei, în afară cadrului legal, precum și imixtiunea în activitatea altui magistrat;

d) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;

e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter;

f) activitățile publice cu caracter politic;

g) manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale;

h) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce le revine potrivit legilor și regulamentelor sau încălcarea altor obligații decurgind din prezenta lege;

i) neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor;

j) încălcarea altor prevederi ale legii, referitoare la incompatibilități și interdicții privind pe magistrați.

Articolul 95

Sancțiunile disciplinare ce se pot aplica magistraților în raport cu gravitatea abaterilor sînt:

a) observatie;

b) mustrare;

c) diminuarea salariului cu pînă la 15 % pe o perioadă de 1-3 luni;

d) suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani;

e) suspendarea din funcție pe timp de maximum 6 luni;

f) înlăturarea din magistratura.

În timpul suspendării din funcție, magistratului nu i se plătește salariul.

Aceasta perioada nu se ia în calcul drepturilor la pensie și al vechimii în funcția de magistrat.

Dispozițiile alin. 2 sînt aplicabile și în cazul prevăzut la art. 76 alin. 2.

Articolul 96 — Acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvîrșite de un judecător, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți de la Curtea Suprema de Justiție, se exercită de către

ministrul justiției, iar în cazul abaterilor săvîrșite de procurori, acțiunea se exercită de ministrul justiției sau procurorul general.

Acțiunea disciplinară se exercită în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai tirziu de un an de la data săvîrșirii abaterii disciplinare.

Articolul 97

În vederea exercitării acțiunii disciplinare, este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de titularul acestei acțiuni.

Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători sau de persoane asimilate din Ministerul Justiției, avînd cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat.

Pentru procurori, cercetarea prealabilă se efectuează de procurorii-inspectori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție.

În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvîrșite, existenta sau inexistenta vinovatiei, cît și orice date concludente. Ascultarea celui în cauza și verificarea apărării magistratului cercetat sînt obligatorii. Refuzul magistratului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica finalizarea cercetării. Magistratul cercetat are dreptul sa conducă toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

Articolul 98 — În cazul abaterilor săvîrșite de judecători,

ministrul justiției, după primirea rezultatului cercetărilor prealabile, poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii.

Dezbaterile Consiliului Superior al Magistraturii nu sînt publice.

Citarea părților este obligatorie.

Consiliul Superior al Magistraturii se pronunța prin hotărîre motivată, care se comunică părților.

Articolul 99

Comisia de disciplina a Ministerului Public este formată din 5 procurori din Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție, aleși pe 4 ani, de membrii acestui parchet. Comisia este prezidata de procurorul cel mai mare în grad, iar la grade egale, de procurorul cu cea mai mare vechime în grad.

În condițiile prevăzute de alin. 1, vor fi aleși 3 membri supleanți ai comisiei de disciplina, care înlocuiesc pe titulari în cazul în care aceștia sînt împiedicați sa participe la lucrările comisiei.

Prevederile art. 98 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.

Secretariatul comisiei va fi asigurat de un procuror, desemnat de procurorul general.

Articolul 100

În fața Consiliului Superior al Magistraturii sau a comisiei de disciplina a Ministerului Public, magistratul poate fi asistat de un alt magistrat.

Articolul 101 — Împotriva sancțiunilor aplicate de Consiliul Superior al Magistraturii sau de comisia de disciplina a Ministerului Public, magistratul în cauza,

ministrul justiției sau, după caz, procurorul general poate face contestație, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărîrii.

Contestația se depune la comisia disciplinară care a dat hotărîrea și se judeca de Curtea Suprema de Justiție, în complet de 7 judecători. Hotărîrea prin care se soluționează contestația este definitivă.

Articolul 102

Articolul 103

În toate cazurile în care încetează calitatea de magistrat, cu excepția stagiarilor, hotărîrea sau actul care determina încetarea acestei calități se va comunică Președintelui României de către Consiliul Superior al Magistraturii în vederea emiterii decretului de eliberare din funcție.

Titlul VIII – Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu

Articolul 104

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la toate parchetele funcționează personal auxiliar, administrativ și de serviciu.

Activitatea personalului prevăzut la alin. 1 este supusă controlului ierarhic.

Articolul 105

Toate instanțele și parchetele vor avea cîte o grefa, o registratura, o arhiva și o biblioteca.

Tribunalele și parchetele de pe lîngă acestea vor avea și cîte un serviciu administrativ, cuprinzînd și un birou de contabilitate, pentru activitatea proprie, precum și pentru activitatea judecătoriilor și parchetelor din circumscripția lor. În localitățile reședința de județ în care funcționează curți de apel, serviciul administrativ al tribunalelor va deservi și activitatea acestor curți.

Curțile de apel și Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție vor avea, în afară de serviciul prevăzut la alin. 2, și un serviciu de documentare.

Articolul 106

Grefa, registratura și arhiva vor efectua operațiuni privind primirea, înregistrarea și expedierea corespondentei, indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum și orice alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfășurări a activității instanțelor și parchetelor.

Articolul 107

Serviciul administrativ va avea în grija gospodărirea localurilor și asigurarea condițiilor materiale pentru desfășurarea activității instanțelor și parchetelor, precum și gestiunea bunurilor, iar biroul de contabilitate va efectua operațiunile financiar-contabile.

Articolul 108

Serviciul de documentare va tine evidenta legislației, a jurisprudenței, precum și gestiunea bibliotecii.

Articolul 109

Grefierii care participa la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală vor face toate consemnarile despre desfășurarea acestora și vor îndeplini orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată ori a procurorului.

La ședințele de judecată grefierii sînt obligați să aibă ținuta corespunzătoare instanței unde funcționează. Dispozițiile art. 89 alin. 3 se aplică în mod corespunzător.

Articolul 110

Pe lîngă tribunale și judecătorii vor funcționa executori judecătorești, care vor efectua executarea silită a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și vor îndeplini orice alte atribuții date prin lege.

Articolul 111

Președinții instanțelor pe lîngă care funcționează executori judecătorești au dreptul de îndrumare și control asupra acestora.

Articolul 112

Personalul prevăzut în titlul de fața se numește de către președintele curții de apel ori, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lîngă curtea de apel în a carei circumscripție urmează sa funcționeze, cu excepția executorilor judecătorești, care se numesc de ministrul justiției.

Personalul auxiliar, administrativ și de serviciu de la Parchetul General de pe lîngă Curtea Suprema de Justiție se numește de către procurorul general.

Articolul 113

Organizarea și funcționarea compartimentelor auxiliare ale instanțelor și parchetelor, atribuțiile și răspunderea disciplinară ale personalului acestor compartimente se stabilesc prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Articolul 114

Instanțele judecătorești și parchetele dispun de poliția pusă în serviciul lor de Ministerul de Interne, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție va fi stabilit de Guvern, la propunerea ministrului justiției și a ministrului de interne.

Polițiștii puși în serviciul instanțelor judecătorești și al parchetelor sînt subordonați președinților sau prim-procurorilor acestora. Numărul politistilor necesari pentru fiecare instanța este stabilit de ministrul justiției.

Paza sediilor instanțelor judecătorești și ale parchetelor se asigura de trupele de jandarmi în mod gratuit.

Titlul IX – Vacanta judecătorească

Articolul 115

Pentru toate instanțele judecătorești, vacanta judecătorească anuală este de 2 luni și are loc în perioada 1 iulie - 31 august a fiecărui an calendaristic.

Articolul 116

Concediile anuale de odihnă cuvenite, potrivit legii, personalului instanțelor se efectuează în perioada vacantei judecătorești.

Pentru motive temeinice, președintele instanței poate aproba efectuarea concediului de odihnă în alta perioada decît cea a vacantei judecătorești.

Articolul 117

În perioada vacantei judecătorești, activitatea de judecată a instanțelor va continua: - în materie penală, pentru cauzele cu arestați; - în alte materii, pentru cauzele privind obligațiile de întreținere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanța președințială, precum și în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanța.

Articolul 118

Președintele instanței și, la instanțele unde sînt secții, împreună cu președinții acestora, vor desemna judecătorii care vor constitui completele de judecată în perioada vacantei judecătorești.

Pentru judecătorii, tribunale și curți de apel, modul de desemnare a judecătorilor în completele prevăzute la alin. 1, precum și de asigurare a conducerii instanțelor și a secțiilor acestora pe timpul vacantei judecătorești se stabilește prin regulament, aprobat de ministrul justiției.

Articolul 119

Regulamentul elaborat potrivit art. 118 alin. 2, va stabili și obligațiile ce revin conducătorilor de parchete pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor procurorilor în cauzele prevăzute la art. 117.

Titlul X – Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 120

Numărul total al magistraților de la judecătorii, tribunale, curți de apel și de la toate parchetele, precum și al personalului auxiliar, administrativ și de serviciu necesar funcționarii acestora se aproba prin hotărîre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției.

Personalul necesar pentru fiecare instanța și parchet, corespunzător volumului de activitate, se stabilește de către ministrul justiției.

Articolul 121

Cheltuielile necesare pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și a parchetelor de pe lîngă toate instanțele sînt finanțate de la bugetul de stat, precum și din veniturile realizate de Ministerul Justiției din timbrul judiciar.

Articolul 122

Membrii comisiei pentru examenul de capacitate prevăzut la art. 62 au dreptul, pe durata participării în comisie, și la o indemnizație egala cu salariul funcției pe care o îndeplinesc la instituția care i-a desemnat.

Articolul 123

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au dreptul la o indemnizație egala cu indemnizația de conducere prevăzută pentru funcția de director din Ministerul Justiției.

Articolul 124

Prezenta lege intră în vigoare pe data publicării în Monitorul Oficial al României.

Dispozițiile privind compunerea și funcționarea instanțelor judecătorești și a parchetelor, admiterea în magistratura și răspunderea disciplinară a magistraților se vor pune în aplicare la data de 1 iulie 1993.

Primul Consiliu Superior al Magistraturii va fi ales în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii și va funcționa pînă la constituirea curților de apel și a parchetelor de pe lîngă acestea.

În locul magistraților prevăzuți la lit. c) și d) din art. 72 vor fi aleși 6 judecători de la tribunalele județene și 2 procurori de la Procuratura municipiului București.

Articolul 125

Guvernul României va introduce în proiectul bugetului de stat pe anul 1993 fondurile necesare funcționarii sistemului judiciar prevăzut în prezenta lege.

În termenul de 9 luni de la publicarea prezentei legi, Guvernul României va aproba statele de personal și statele de funcții pentru instanțele judecătorești și pentru parchete, corespunzător noii organizări a sistemului judiciar.

În termen de 6 luni de la publicarea legii, Guvernul, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, vor pune la dispoziția Ministerului Justiției și a Ministerului Public localurile și dotările necesare funcționarii instanțelor judecătorești și parchetelor organizate potrivit prezentei legi.

Articolul 126

Guvernul va inainta Parlamentului, pînă la 1 decembrie 1992, proiecte de lege pentru modificarea Codului de procedura civilă, a Codului de procedura penală și a altor legi, corespunzător cerințelor introducerii noului sistem judiciar.

În termenul prevăzut la art. 124, Ministerul Justiției va asigura selecționarea și perfecționarea personalului potrivit noilor structuri și atribuții ale puterii judecătorești.

Articolul 127

Personalul transferat în interesul serviciului în funcții cu niveluri de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentei legi, are dreptul, timp de 3 luni de la data transferării în asemenea funcții, la salariul tarifar avut și, după caz, la indemnizația de conducere.

Dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și personalului rămas disponibil ca urmare a aplicării prezentei legi.

Ministerul Justiției va angaja, prin transfer în interesul serviciului, în aparatul central și unitățile exterioare, personalul din Procuratura României, în condițiile art. 126 alin. 2.

Magistrații în funcție, care nu întrunesc condițiile de vechime prevăzute în prezenta lege, precum și cei licentiati în drept economic-administrativ vor putea fi mentinuti în aceleași funcții, dacă își îndeplinesc în mod corespunzător sarcinile ce le revin.

Vechimea minima necesară pentru ocuparea funcțiilor de magistrat la tribunale, la curți de apel și la parchete poate fi redusă de

ministrul justiției cu pînă la o treime, pentru magistrații care au rezultate deosebite în pregătirea și activitatea profesională.

Articolul 128

La judecătorii, tribunale și curți de apel, precum și la parchete vor putea fi numiți, în funcții de judecător sau procuror, și fosti magistrați pensionari, care nu depășesc vîrsta de 65 ani.

Magistrații încadrați în condițiile prevăzute la alin. 1 beneficiază de salariul integral, corespunzător funcției, de sporul de vechime în munca, precum și de drepturile la pensie. La încetarea activității, aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcție de vechimea dobîndită și de salariile realizate după reincadrare.

Articolul 129

Judecătorii sînt inamovibili pe data numirii lor de Președintele României.

Numirea judecătorilor la tribunale și judecătorii se va face în termen de 2 ani de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Articolul 130

De la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României și pînă la dobindirea inamovibilității în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a judecătorilor sînt în competența ministrului justiției.

Pînă la numirea procurorilor în condițiile prezentei legi, numirea, transferarea, avansarea, suspendarea și eliberarea din funcție a acestora sînt în competența procurorului general al României.

Articolul 131

Pe data aplicării prezentei legi, în condițiile art. 124 și art. 130, se abroga dispozițiile contrare din Legea nr. 58/1968 pentru organizarea judecătorească și din Legea nr. 60/1968 pentru organizarea și funcționarea Procuraturii, precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Senat și Camera Deputaților în ședința comuna din 9 iulie 1992, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și art. 76 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR IONEL ROMAN

Anexa 1

JUDECĂTORIILE,

PARCHETELE ȘI LOCALITĂȚILE DE RESEDINTA ALE ACESTORA

Județul Judecătoria Localitatea de reședință

Alba Alba Iulia municipiul Alba Iulia

Cîmpeni orașul Cîmpeni

Aiud orașul Aiud

Blaj orașul Blaj

Sebeș orașul Sebeș

Arad Arad municipiul Arad

Ineu orașul Ineu

Lipova orașul Lipova

Gurahonț comuna Gurahonț

Chișineu-Criș orașul Chișineu-Criș

Argeș Pitești municipiul Pitești

Cîmpulung orașul Cîmpulung

Curtea de Argeș orașul Curtea de Argeș

Costești orașul Costești

Bacău Bacău municipiul Bacău

Onești municipiul Onești

Moinești orașul Moinești

Parincea comuna Parincea

Buhuși orașul Buhuși

Bihor Oradea municipiul Oradea

Beiuș orașul Beiuș

Marghita orașul Marghita

Aleșd orașul Aleșd

Bistrița-Năsăud Bistrița municipiul Bistrița

Năsăud orașul Năsăud

Beclean orașul Beclean

Botoșani Botoșani municipiul Botoșani

Dorohoi orașul Dorohoi

Săveni orașul Săveni

Darabani orașul Darabani

Brașov Brașov municipiul Brașov

Făgăraș municipiul Făgăraș

Rupea orașul Rupea

Zărnești orașul Zărnești

Brăila Brăila municipiul Brăila

Făurei orașul Făurei

Însurăței orașul Însurăței

Buzău Buzău municipiul Buzău

Rîmnicu Sărat orașul Rîmnicu Sărat

Pătîrlagele comuna Pătîrlagele

Pogoanele orașul Pogoanele

Caraș-Severin Reșița municipiul Reșița

Caransebeș orașul Caransebeș

Oravița orașul Oravița

Moldova Nouă orașul Moldova Nouă

Bozovici comuna Bozovici

Călărași municipiul Călărași

Călărași Oltenița orașul Oltenița

Lehliu-Gară orașul Lehliu-Gară

Cluj Cluj-Napoca municipiul Cluj-Napoca

Turda municipiul Turda

Dej municipiul Dej

Huedin orașul Huedin

Gherla orașul Gherla

Constanța Constanța municipiul Constanța

Medgidia orașul Medgidia

Hîrșova orașul Hîrșova

Băneasa comuna Băneasa

Mangalia orașul Mangalia

Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe

Tîrgu Secuiesc orașul Tîrgu Secuiesc

Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului

Dîmbovița Tîrgoviște municipiul Tîrgoviște

Găești orașul Găești

Pucioasa orașul Pucioasa

Răcari comuna Răcari

Moreni orașul Moreni

Dolj Craiova municipiul Craiova

Băilești orașul Băilești

Filiași orașul Filiași

Segarcea orașul Segarcea

Calafat orașul Calafat

Galați Galați municipiul Galați

Tecuci municipiul Tecuci

Tîrgu Bujor orașul Tîrgu Bujor

Berești orașul Berești

Giurgiu Giurgiu municipiul Giurgiu

Bolintin Vale orașul Bolintin Vale

Gorj Tîrgu Jiu municipiul Tîrgu Jiu

Tîrgu Cărbunești orașul Tîrgu Cărbunești

Novaci orașul Novaci

Motru orașul Motru

Harghita Miercurea-Ciuc municipiul Miercurea-Ciuc

Odorheiu Secuiesc municipiul Odorheiu Secuiesc

Toplița orașul Toplița

Gheorgheni orașul Gheorgheni

Hunedoara Deva municipiul Deva

Hunedoara municipiul Hunedoara

Petroșani municipiul Petroșani

Brad orașul Brad

Hațeg orașul Hațeg

Orăștie orașul Orăștie

Ialomița Slobozia municipiul Slobozia

Urziceni orașul Urziceni

Fetești orașul Fetești

Iași Iași municipiul Iași

Pașcani orașul Pașcani

Hîrlău orașul Hîrlău

Răducăneni comuna Răducăneni

Maramureș Baia Mare municipiul Baia Mare

Sighetu Marmației municipiul Sighetu Marmației

Vișeu de Sus orașul Vișeu de Sus

Tîrgu Lăpuș orașul Tîrgu Lăpuș

Dragomirești comuna Dragomirești

Mehedinți Drobeta-Turnu Severin municipiul Drobeta-Turnu Severin

Strehaia orașul Strehaia

Orșova orașul Orșova

Vînju Mare orașul Vînju Mare

Baia de Aramă orașul Baia de Aramă

Mureș Tîrgu Mureș municipiul Tîrgu Mureș

Sighișoara municipiul Sighișoara

Reghin orașul Reghin

Tîrnăveni orașul Tîrnăveni

Luduș orașul Luduș

Sîngeorgiu de Pădure comuna Sîngeorgiu de Pădure

Neamț Piatra-Neamț municipiul Piatra-Neamț

Roman municipiul Roman

Tîrgu-Neamț orașul Tîrgu-Neamț

Bicaz orașul Bicaz

Olt Slatina municipiul Slatina

Caracal orașul Caracal

Corabia orașul Corabia

Balș orașul Balș

Scornicești orașul Scornicești

Prahova Ploiești municipiul Ploiești

Cîmpina orașul Cîmpina

Vălenii de Munte orașul Vălenii de Munte

Mizil orașul Mizil

Sinaia orașul Sinaia

Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare

Carei orașul Carei

Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș

Sălaj Zalău municipiul Zalău

Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei

Jibou orașul Jibou

Sibiu Sibiu municipiul Sibiu

Mediaș municipiul Mediaș

Agnita orașul Agnita

Avrig orașul Avrig

Săliște comuna Săliște

Suceava Suceava municipiul Suceava

Cîmpulung Moldovenesc orașul Cîmpulung Moldovenesc

Rădăuți orașul Rădăuți

Fălticeni orașul Fălticeni

Vatra Dornei orașul Vatra Dornei

Gura Humorului orașul Gura Humorului

Teleorman Alexandria municipiul Alexandria

Roșiori de Vede orașul Roșiori de Vede

Turnu Măgurele municipiul Turnu Măgurele

Videle orașul Videle

Zimnicea orașul Zimnicea

Timiș Timișoara municipiul Timișoara

Lugoj municipiul Lugoj

Deta orașul Deta

Sînnicolau Mare orașul Sînnicolau Mare

Făget comuna Făget

Tulcea Tulcea municipiul Tulcea

Babadag orașul Babadag

Măcin orașul Măcin

Vaslui Vaslui municipiul Vaslui

Bîrlad municipiul Bîrlad

Huși orașul Huși

Murgeni comuna Murgeni

Vîlcea Rîmnicu Vîlcea municipiul Rîmnicu Vîlcea

Drăgășani orașul Drăgășani

Horezu orașul Horezu

Brezoi orașul Brezoi

Bălcești comuna Bălcești

Vrancea Focșani municipiul Focșani

Panciu orașul Panciu

Adjud orașul Adjud

București Judecătoria sectorului 1 municipiul București

Judecătoria sectorului 2 municipiul București

Judecătoria sectorului 3 municipiul București

Judecătoria sectorului 4 municipiul București

Judecătoria sectorului 5 municipiul București

Judecătoria sectorului 6 municipiul București

Judecătoria nr. 1 a S.A.I. municipiul București

Judecătoria nr. 2 a S.A.I. orașul Buftea

NOTĂ:

În raport cu numărul cauzelor înregistrate în cursul anului 1992 la judecătoriile din municipiile reședința de județ, ministrul justiției poate înființa sedii secundare cu activitate permanenta.

Anexa 2

CURȚILE DE APEL,

PARCHETELE DE PE LÎNGĂ CURȚILE DE APEL,

CIRCUMSCRIPȚIILE ACESTORA ȘI LOCALITĂȚILE DE RESEDINTA

Curtea de Apel

Tribunalele

Localitatea de reședință

I. Curtea de Apel Alba Iulia Alba municipiul Alba Iulia

Sibiu

Hunedoara

II. Curtea de Apel Pitești Argeș municipiul Pitești

Vîlcea

III. Curtea de Apel Bacău Bacău municipiul Bacău

Neamț

IV. Curtea de Apel Oradea Bihor municipiul Oradea

Satu Mare

V. Curtea de Apel Suceava Suceava municipiul Suceava

Botoșani

VI. Curtea de Apel Brașov Brașov municipiul Brașov

Covasna

VII. Curtea de Apel București București municipiul București

Călărași

Giurgiu

Ialomița

Teleorman

VIII. Curtea de Apel Cluj Cluj municipiul Cluj-Napoca

Bistrița-Năsăud

Maramureș

Sălaj

IX. Curtea de Apel Constanța Constanța municipiul Constanța

Tulcea

X. Curtea de Apel Craiova Dolj municipiul Craiova

Gorj

Mehedinți

Olt

XI. Curtea de Apel Galați Galați municipiul Galați

Brăila

Vrancea

XII. Curtea de Apel Iași Iași municipiul Iași

Vaslui

XIII. Curtea de Apel Tîrgu Mureș Mureș municipiul Tîrgu Mureș

Harghita

XIV. Curtea de Apel Ploiești Prahova municipiul Ploiești

Buzău

Dîmbovița

XV. Curtea de Apel Timișoara Timiș municipiul Timișoara

Arad

Caraș-Severin