DECIZIE nr. 699/2014

Petre Lăzăroiu - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Georges Vadaneaux (Gheorghe Vădănescu) în Dosarul nr. 55.592/3/2010* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 626D/2014. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece textul de lege criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia civilă nr. 5.121 din 18 noiembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 55.592/3/2010*, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de recurentul-reclamant Georges Vadaneaux (Gheorghe Vădănescu) într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 3.458 din 23 mai 2012 a Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin care s-a respins acțiunea reclamantului privind: 1. obligarea Statului român la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea unor imobile situate în municipiul Roman și la plata de daune-interese reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a refuzului Statului de a le restitui prin echivalent; 2. obligarea Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor la emiterea unui titlu de despăgubire aferent contravalorii imobilelor respective și la plata de daune-interese reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a refuzului de acordare într-un termen rezonabil a despăgubirilor aferente imobilelor. Prin Sentința civilă nr. 3.458 din 23 mai 2012, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a reținut că s-au emis de către primarul municipiului Roman dispozițiile nr. 3.199, 3.201 și 3.200 din 2 noiembrie 2006, de respingere a cererii de restituire în natură și de propunere de acordare a măsurilor reparatorii, dosarele aferente fiind predate Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin Procesul-verbal din 14 decembrie 2006. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul de proprietate. De asemenea invocă dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție. Mai susține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 încalcă și principiul neretroactivității legii, întrucât se aplică litigiilor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. În acest sens arată că demersul legislativ de a supune termenelor și procedurii administrative instituite prin Legea nr. 165/2013 și categoria cererilor de restituire în natură sau prin echivalent a bunurilor preluate abuziv deduse judecății reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate. 6. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 188/2010 și nr. 713/2010, prin care instanța de contencios constituțional a judecat, în ipoteze similare, în sensul că eșalonarea obligațiilor de plată de către stat pentru un interval de 3 ani, urmată de o reeșalonare pentru un interval de 5 ani, nu contravine Constituției. Totodată, invocă și considerentele Deciziei nr. 1.027/2012. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază, în esență, că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, deoarece, așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 177/2014, "având în vedere existența unor proceduri diferite de restituire, în cadrul cărora pot fi incidente atât dispoziții cu caracter procedural, cât și dispoziții cu caracter substanțial, cuprinse în Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, [

] analiza constituționalității prevederilor art. 4 teza a doua cuprinsă în acest act normativ [

] nu poate fi disociată de indicarea expresă a prevederilor legale cuprinse în acest act normativ, incidente în soluționarea litigiului aflat pe rolul instanței de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate." 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către partea Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în actul de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă dispozițiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din analiza motivării excepției de neconstituționalitate și ținând cont de circumstanțele speței, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie art. 4 teza a doua raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, aceste ultime prevederi de lege având ca ipoteză situația dosarelor administrative înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Astfel, textele de lege criticate au următorul cuprins: - Art. 4 teza a doua: "Dispozițiile prezentei legi se aplică [

] cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor [

] la data intrării în vigoare a prezentei legi."; - Art. 34 alin. (1): "Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluționate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepția dosarelor de fond funciar, care vor fi soluționate în termen de 36 de luni." 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 privind dreptul de proprietate. De asemenea invocă dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la această Convenție. 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. 14. Având în vedere că autorul excepției formulează critici de neconstituționalitate care vizează dispozițiile art. 4 teza a doua raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă cadrului constituțional, prin decizia menționată, precum și faptul că aceasta a fost pronunțată la un moment ulterior sesizării Curții Constituționale în prezenta cauză (18 noiembrie 2013), în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții a devenit inadmisibilă. 15. În aceste condiții, decizia de constatare a neconstituționalității dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție (a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, și Decizia nr. 339 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014). 16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Georges Vadaneaux (Gheorghe Vădănescu) în Dosarul nr. 55.592/3/2010* al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 noiembrie 2014.

PREȘEDINTE Petre Lăzăroiu

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean