DECIZIE nr. 577/2014

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Remus Toma în Dosarul nr. 397/243/2012 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 47D/2014. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 1.419 din 20 octombrie 2011, nr. 348 din 24 septembrie 2013 și nr. 230 din 15 aprilie 2014. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 decembrie 2013, pronunțată în Dosarul nr. 397/243/2012, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect judecarea cererii de reexaminare, formulate împotriva încheierii prin care s-a dispus amendarea autorului excepției în temeiul art. 108^1 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă din 1865. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece amenda aplicată autorului excepției cu prilejul soluționării cererii de recuzare formulate de acesta nu poate fi atacată decât printr-o cerere de reexaminare care se soluționează fără citarea celui amendat. 6. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența Curții în materie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale, făcând referire la deciziile Curții Constituționale nr. 32 din 19 ianuarie 2012, nr. 8 din 17 ianuarie 2013 și nr. 64 din 21 februarie 2013. 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conținut: "Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea". 12. Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora "Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare", precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma "în vigoare", din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, se reține îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiției și art. 129 referitor la folosirea căilor de atac. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională observă că asupra unei excepții ridicate de același autor, având o motivare similară celei din prezenta cauză, s-a pronunțat prin Decizia nr. 387 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 20 noiembrie 2013, respingând excepția. Cu acel prilej, făcând referire la jurisprudența sa, Curtea a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". 15. Totodată, Curtea a reținut că reglementarea posibilității de a formula doar cerere de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituționale, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului. Cererea de reexaminare se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă din 1865, și se soluționează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a ușura situația persoanei obligate la plata acestora, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de reexaminare nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond. 16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față. 17. Distinct de cele reținute în jurisprudența sa, Curtea observă că art. 20 din Legea fundamentală nu are incidență în prezenta cauză, deoarece autorul nu face referire la nicio prevedere cuprinsă în actele internaționale la care textul constituțional face trimitere. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Remus Toma în Dosarul nr. 397/243/2012 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 108^5 alin. 3 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2014.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu