DECIZIE nr. 283/2016

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Ovidiu Arbureanu în Dosarul nr. 4.867/314/2015 al Judecătoriei Suceava. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.625D/2015. 2. La apelul nominal lipsește autorul excepției de neconstituționalitate. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, subliniază că restituirea taxelor judiciare de timbru reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 29 octombrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 4.867/314/2015, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ovidiu Arbureanu într-o cauză având ca obiect restituirea taxei judiciare de timbru. 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, întrucât, în raport cu principiul consacrat de art. 56 alin. (2) din Constituție, fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă și echitabilă, ceea ce înseamnă că, în condițiile în care există o vădită disproporție între taxa datorată și serviciul public efectiv prestat, taxa nu a fost instituită în considerarea contraprestației datorate de operatorul economic, instituția publică ori serviciul public. Prin urmare, în opinia autorului excepției, prevederile legale criticate, care limitează dreptul de restituire a taxei judiciare de timbru la 1/2 din taxa achitată pentru ipoteza în care reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, nu corespund exigențelor constituționale ale așezării juste a sarcinilor fiscale. 6. Judecătoria Suceava opinează în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (2) din Constituție prin restituirea doar a jumătate din cuantumul taxei de timbru în situația în care reclamantul renunță la judecarea cauzei până la comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța de judecată apreciază că aceasta nu poate fi reținută deoarece, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze prin introducerea unei cereri de chemare în judecată, mecanismul pe care îl presupune declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, fiind efectuate anumite cheltuieli. Apreciază, totodată, că textele criticate nu reprezintă o încălcare a principiului constituțional al proporționalității taxelor, întrucât cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin taxele stabilite în condițiile legii. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată. Arată că prin adoptarea reglementării criticate legiuitorul a urmărit o mai mare responsabilizare a părților, decongestionarea instanțelor de judecată de cauze care, în realitate, sunt lipsite de elementul litigios sau, după caz, pentru soluționarea cărora părțile pot să aleagă alte metode alternative de soluționare a litigiului. În acest context, prin Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, Curtea Constituțională a subliniat că, "în considerarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru". În același sens este și Decizia nr. 480/2013, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că "restituirea acestor taxe reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete". 9. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu ale art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt constituționale. Arată, în esență, că în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupune declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare. În consecință, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiției, care nu poate fi învestită în mod gratuit, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei de timbru în situația renunțării la un anumit moment dat la judecată se justifică, după caz, integral, parțial sau proporțional. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Prevederile criticate au următorul cuprins: - Art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua: "Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, în următoarele situații: [

]

d) când acțiunea corect timbrată a fost anulată în condițiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunțat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;";

- Art. 45 alin. (2): "În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) și i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporțional cu admiterea contestației. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluționat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești." 13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (2) potrivit cărora "sistemul legal de impuneri trebuie să asigure așezarea justă a sarcinilor fiscale". 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că până la data pronunțării prezentei decizii prevederile legale criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate. 15. Curtea observă însă că o reglementare similară se regăsea în cuprinsul art. 23 alin. (1) și (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care cuprindea dispoziții referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru. Asupra acestor prevederi de lege, Curtea s-a mai pronunțat, din perspectiva unor critici similare, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005, prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate și s-a reținut că "textul art. 23 alin. (1) și (2) din Legea nr. 146/1997 cuprinde prevederi referitoare la restituirea sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, evitându-se astfel o îmbogățire fără justă cauză a statului, și acoperă o paletă largă de situații în care se restituie, în totalitate sau în parte, taxele judiciare de timbru." De asemenea, Curtea a constatat că, "potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea cazurilor în care se restituie taxele judiciare de timbru este de competența legiuitorului". 16. În contextul criticilor formulate, Curtea constată că prevederile art. 45 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reglementează situațiile în care poate interveni restituirea integrală, parțială sau proporțională a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru, precum și procedura care trebuie urmată pentru redobândirea lor, în prezenta cauză fiind criticată ipoteza prevăzută la art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborat cu art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în care reclamantul renunță la judecată înainte de comunicarea cererii de chemare în judecată, situație în care se restituie jumătate din taxa plătită, și nu integral cum ar fi firesc, în opinia autorului excepției. 17. În acest context, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată susținerea autorului excepției în sensul că reglementarea criticată încalcă dispozițiile constituționale ale art. 56 alin. (2), întrucât instituirea taxei judiciare de timbru este o aplicare a principiului consacrat de art. 56 alin. (1) din Constituție privind contribuțiile financiare, dispoziții potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice". Totodată, în considerarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) din Constituție, este la latitudinea legiuitorului stabilirea atât a modului de timbrare a cererilor, cât și a cazurilor în care se justifică restituirea taxei de timbru (a se vedea Decizia nr. 432 din 13 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 3 octombrie 2005). 18. Cu privire la modalitatea de restituire a taxei judiciare de timbru, în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că, în momentul în care justiția a fost învestită cu judecarea unei cauze, mecanismul pe care îl presupune declanșarea și desfășurarea unui proces a fost deja pus în mișcare, ceea ce implică o serie de cheltuieli, uneori foarte costisitoare, astfel încât, având în vedere tocmai caracterul de serviciu public al justiției, care nu poate fi învestită în mod gratuit, legiuitorul a apreciat că restituirea taxei de timbru în situația renunțării la un anumit moment dat la judecată se justifică, după caz, integral, parțial sau proporțional. 19. De altfel, art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la plata taxelor judiciare de timbru, fiind legal și normal ca justițiabilii care beneficiază de un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor care implică serviciul public al justiției. În acest sens, prin Decizia nr. 480 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2014, Curtea a statuat că "accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, atât timp cât ele apar ca fiind rezonabile în raport cu serviciile oferite". Curtea a precizat că "taxele judiciare de timbru reprezintă acele sume de bani datorate bugetului public de către persoanele fizice sau juridice care solicită și beneficiază de un serviciu public din partea unor instituții publice, fără, însă, ca acest serviciu să reprezinte o contraprestație perfect echivalentă a sumei de bani plătite. Restituirea acestor taxe reprezintă o opțiune a legiuitorului, o facilitate pe care acesta o acordă în funcție de specificul situațiilor concrete". 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ovidiu Arbureanu în Dosarul nr. 4.867/314/2015 al Judecătoriei Suceava și constată că prevederile art. 45 alin. (1) lit. d) teza a doua coroborate cu cele ale art. 45 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport de criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Suceava și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 mai 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora