DECIZIE nr. 231/2016

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Vasile Donosă și Florentina Cornelia Donosă în Dosarul nr. 3.717/99/2013 al Curții de Apel Iași - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.231D/2015. 2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorii excepției de neconstituționalitate au depus la dosarul cauzei precizări scrise prin care arată că "taxa de timbru instituită pentru daune morale în valoare de 100 lei la instanța de fond ar fi trebuit să ajungă la 50 lei în apel, cu toate acestea, instanța de apel a instituit o taxă de timbru de 17.552,5 lei, conform dispozițiilor art. 3 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. O mărire de 350 de ori a taxei de timbru constituie o piedică pentru accesul la justiție". 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că există precedent constituțional sens, în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie și, având în vedere faptul că nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2014, pronunțată în Dosarul nr. 3.717/99/2013, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Vasile Donosă și Florentina Cornelia Donosă cu ocazia soluționării apelului formulat împotriva unei sentințe pronunțate de Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect pretenții, respectiv repunerea părților în situația anterioară. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), întrucât aduc atingere valorii supreme de dreptate, care este una dintre valorile esențiale ale statului de drept, legiuitorul îndepărtându-se de la principiul care guvernează acordarea despăgubirilor morale, și anume cel al echității și dreptății. Astfel, dispozițiile criticate instituie o taxă judiciară de timbru disproporționată pentru acțiunile având ca obiect daunele morale aduse drepturilor și libertăților cetățenilor, fiind respectată numai norma de demnitate umană (prin art. 7 din același act normativ). Apreciază că este încălcat și art. 1 alin. (5) din Constituție prin prisma nerespectării normelor de tehnică legislativă, respectiv prin crearea de situații de incoerență și instabilitate, fiind încălcate regulile de precizie și claritate, având în vedere că aceeași cerere de daune morale, în diferite etape procesuale, a fost taxată diferit, spre exemplu la fond a fost taxată cu 100 lei, în timp ce la reexaminare a fost considerată o cerere materială. 7. Totodată, susține că dispozițiile criticate sunt contrare dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) și art. 26 din Constituție, precum și celor ale art. 6 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, pe de o parte, o taxă judiciară de timbru mare duce la imposibilitatea plății acesteia și implicit la imposibilitatea accesului la justiție, iar, pe de altă parte, afectează situația familială a reclamanților. 8. De altfel, în motivarea excepției arată că în speța de față este vorba de o "cerere de daune materiale, pentru modificarea în mod ilegal și fraudulos a unui contract bancar care a dus la executarea silită a proprietății reclamanților, proprietate care reprezintă și domiciliul conjugal al acestora". 9. Curtea de Apel Iași - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care, în ceea ce privește pretinsa încălcare a accesului liber la justiție, menționează jurisprudența Curții Constituționale referitoare la constituționalitatea instituirii taxelor judiciare de timbru, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Referitor la invocarea în susținerea excepției a dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție arată că nu există o legătură între acestea și stabilirea taxelor judiciare de timbru, iar în ceea ce privește art. 26 din Constituție menționează că prin instituirea unor astfel de taxe nu se ajunge la încălcarea aspectelor reglementate de aceste prevederi constituționale. 10. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 11. Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. 12. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituționale, sens în care menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 26 arată că acestea nu sunt incidente în cauză. 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul cuprins: "(1) Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel: [

]

f) peste 250.000 lei - 6.105 lei

1% pentru ce depășește 250.000 lei."

16. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) cu privire la valorile supreme ale statului român și la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție și art. 26 cu privire la viața intimă, familială și privată. De asemenea sunt invocate prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care este Decizia nr. 649 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, reținând, în esență, că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. De altfel, Curtea, în jurisprudența sa, a arătat că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. De asemenea, Curtea a reținut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr. 418 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 24 iulie 2015). În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). 18. Totodată, Curtea observă că din motivele invocate de autorii excepției rezultă și nemulțumirea acestora față de interpretarea și aplicarea prevederilor legale criticate de către instanțele de judecată, în diferite etape procesuale, respectiv de calificarea dată de către instanță cererii introduse, astfel "la fond a fost taxată cu 100 lei, în timp ce la reexaminare a fost considerată o cerere materială". Or, aceste aspecte nu pot fi convertite în vicii de constituționalitate menite să justifice contrarietatea reglementării criticate cu dispozițiile din Legea fundamentală invocate în susținerea excepției. Astfel, din examinarea dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 reiese că acestea prevăd faptul că acțiunile și cererile evaluabile în bani introduse la instanțele judecătorești se taxează, iar taxa judiciară de timbru este stabilită în funcție de valoarea obiectului litigiului. Prevederile art. 3 alin. (1) lit. f), criticate punctual în prezenta cauză, prevăd că acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, care au o valoare de peste 250.000 lei se taxează cu suma de 6.105 lei

1% pentru ce depășește 250.000 lei. 19. Așadar, aspectele referitoare la calificarea cererilor introduse la instanțele de judecată și la determinarea sumelor ce trebuie achitate cu titlu de taxă judiciară de timbru nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, ci sunt de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege, potrivit cu particularitățile fiecărei cauze. A răspunde criticilor autorilor excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. 20. Distinct de acestea, referitor la dispozițiile art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, prin Decizia nr. 388 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 13 august 2014, Curtea a constatat că soluția legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daunele morale aduse onoarei, demnității sau reputației unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, și nu la valoare. 21. Față de cele prezentate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) și art. 21 alin. (1) și (2), precum și a prevederilor art. 6 și 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, excepția de neconstituționalitate urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. 22. În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 din Constituție și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că acestea nu au incidență în cauză. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,

În numele legii,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Donosă și Florentina Cornelia Donosă în Dosarul nr. 3.717/99/2013 al Curții de Apel Iași - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 3 alin. (1) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Iași - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 19 aprilie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ionița Cochințu