DECIZIE nr. 856/2015

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 25 alin. (3) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Mircea Ioan Moloț în Dosarul nr. 1.125/97/2015 al Tribunalului Alba - Secția de contencios administrativ și fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului nr. 982D/2015 al Curții Constituționale. 2. La apelul nominal răspunde partea Agenția Națională de Integritate, prin directorul general al Direcției generale juridice, Ioana Lazăr, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Susține că prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 nu încalcă principiul neretroactivității legii, deoarece o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior. De asemenea, arată că prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, prin trimiterea la reglementările aplicabile unei anumite funcții publice, sunt clare și previzibile în ceea ce privește sancțiunile aplicabile în cazul încălcării regimului juridic al incompatibilităților. Astfel, interpretând prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 prin coroborare cu art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, rezultă că încălcarea regimului incompatibilităților de către primari constituie temei pentru încetarea mandatelor acestora, fiind astfel asigurată integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 418 din 3 iulie 2014. Precizează că dispozițiile art. 23 din Constituție nu au incidență în cauză și că, în realitate, susținerile autorului excepției nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, ci aspecte a căror soluționare este de competența instanței judecătorești. Depune note scrise. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile de lege criticate se circumscriu scopului legal de asigurare a integrității și imparțialității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea nr. 345/CAF/2015 din 6 mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 1.125/97/2015, Tribunalul Alba - Secția de contencios administrativ și fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și art. 25 alin. (3) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mircea Ioan Moloț într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui act administrativ (ordinul prefectului de constatare a încetării mandatului de președinte al consiliului județean, ca urmare a încălcării regimului incompatibilităților). 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 sunt neconstituționale în măsura în care se aplică situațiilor juridice existente anterior datei de 7 aprilie 2009, data intrării în vigoare a Legii nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Astfel, dispozițiile art. 15 din Legea nr. 393/2004, modificată prin Legea nr. 58/2009, sunt neconstituționale în măsura în care se aplică și stărilor de incompatibilitate ale căror efecte juridice s-au epuizat înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 58/2009. 7. În același timp, autorul excepției susține că dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au o redactare ambiguă, generând interpretări diferite, ceea ce contravine principiului securității raporturilor juridice, prin prisma încălcării regulilor privind claritatea, precizia și coerența normelor juridice. Astfel, în ceea ce privește natura juridică a încetării de drept a mandatului președintelui consiliului județean sunt posibile două interpretări: fie starea de incompatibilitate este considerată o abatere disciplinară, fie starea de incompatibilitate nu poate fi calificată juridic drept o abatere disciplinară. În măsura în care starea de incompatibilitate reprezintă o abatere disciplinară, atunci sunt aplicabile dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, care prevăd un termen de prescripție de 6 luni, respectiv de 3 ani de aplicare a sancțiunii disciplinare. În cealaltă interpretare, în măsura în care starea de incompatibilitate nu este o abatere disciplinară, atunci nu sunt aplicabile nici dispozițiile referitoare la prescripție cuprinse în art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 și, prin urmare, sancțiunea este imprescriptibilă, ceea ce contravine "principiului securității raporturilor juridice, ca valență a dreptului la siguranță prevăzut de art. 23 alin. (1) din Constituție". 8. Tribunalul Alba - Secția de contencios administrativ, fiscal și de insolvență apreciază că prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004, ale art. 25 alin. (3) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 nu încalcă dispozițiile Legii fundamentale. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de partea Agenția Națională de Integritate, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie prevederile art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, modificate prin Legea nr. 58/2009 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 7 aprilie 2009, precum și ale art. 25 alin. (3) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate în privința dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 393/2004, Curtea constată că, în realitate, acestea se referă la art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004, astfel încât aceste prevederi de lege urmează a fi reținute ca obiect al excepției de neconstituționalitate. Prevederile art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 au următorul cuprins: "Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri: [

]

b) incompatibilitate;".

Prevederile art. 25 alin. (3) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins: - Art. 25 alin. (3): "Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective."; - Art. 26 alin. (3): "Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, potrivit prevederilor legale. În cazul în care cauza de incompatibilitate a încetat înainte de sesizarea Agenției, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată în termen de 3 ani de la încetarea cauzei de incompatibilitate, dacă legea nu dispune altfel." 13. În opinia autorului excepției, dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, iar dispozițiile art. 25 alin. (3) și art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 contravin prevederilor art. 23 alin. (1) din Constituție privind libertatea individuală. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004, Curtea reține că, prin aceste norme, legiuitorul a instituit unul dintre cazurile în care încetează, înainte de expirarea mandatului, calitatea de primar și președinte al consiliului județean, și anume în caz de incompatibilitate. Curtea reține că incompatibilitățile specifice funcțiilor de primar și de președinte al consiliului județean sunt stabilite de prevederile art. 87 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. 15. Sub acest aspect, Curtea constată că prevederile de lege criticate care își găsesc aplicarea de la momentul intrării lor în vigoare nu aduc atingere sub niciun aspect principiului potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. În acest sens, Curtea reiterează, în acord cu jurisprudența sa constantă, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, pentru că în acest caz legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). 16. Distinct de acestea, în prezenta cauză, Curtea observă că, în realitate, critica autorului excepției se referă la modalitatea de aplicare a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004 față de situația sa de fapt, ceea ce nu reprezintă însă o veritabilă problemă de constituționalitate. Astfel, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, [

]", Curtea reține că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, și nu modul de interpretare și aplicare a normelor legale la speța dedusă judecății, care este de competența instanțelor judecătorești și nu intra în sfera contenciosului constituțional. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 urmează a fi respinsă că inadmisibilă. 17. Totodată, examinând excepția de neconstituționalitate a art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, Curtea observă că prevederile de lege criticate, instituind reguli referitoare la aplicarea sancțiunii disciplinare în cazul constatării stării de incompatibilitate, nu au legătură cu soluționarea cauzei, deoarece obiectul acesteia îl constituie acțiunea în contencios administrativ prin care autorul excepției a solicitat anularea ordinului prefectului privind constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatului de președinte al consiliului județean, ca urmare a încălcării regimului juridic al incompatibilităților. 18. Pe cale de consecință, întrucât condiția legăturii cu soluționarea cauzei, instituită de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu este îndeplinită, Curtea, având în vedere prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010. 19. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, Curtea reține că prevederile de lege supuse controlului de constituționalitate stabilesc sancțiunile aplicabile în cazul constatării stării de incompatibilitate sau de conflict de interese. Astfel, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective. Norma legală criticată reprezintă, așadar, o normă de trimitere, stabilind că sancționarea incompatibilității ori conflictului de interese intervine potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective. Sub acest aspect, coroborând dispozițiile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 cu cele ale art. 15 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 393/2004, rezultă cu claritate că, în cazul constatării stării de incompatibilitate, mandatul de primar sau președinte al consiliului județean încetează înainte de termen. În aceste condiții, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu prezintă deficiențe de precizie sau claritate de natură a vicia constituționalitatea acestora. 20. De altfel, Curtea observă că Legea nr. 393/2004 nu instituie reguli privind răspunderea disciplinară a primarului/ președintelui consiliului județean, stabilind prin art. 55 că aleșii locali răspund, în condițiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin. Astfel, sancțiunea încetării mandatului de primar/ președinte al consiliului județean înainte de termen ca urmare a constatării stării de incompatibilitate reprezintă o sancțiune specifică acestor funcții, distinctă de cele aplicabile în cazul stabilirii vreunei forme de răspundere disciplinară în cazul altor funcții, demnități sau activități desfășurate. 21. În fine, Curtea reține că invocarea dispozițiilor art. 23 alin. (1) din Constituție referitoare la libertatea individuală nu are nicio relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

I. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și ale art. 26 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Mircea Ioan Moloț în Dosarul nr. 1.125/97/2015 al Tribunalului Alba - Secția de contencios administrativ și fiscal și de insolvență. II. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile art. 25 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secția de contencios administrativ și fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 10 decembrie 2015.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu