DECIZIE nr. 42/2017

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, excepție ridicată de Lucica Nina Țăran și Andreea Emilia Țăran, prin reprezentant legal Lucica Nina Țăran, în Dosarul nr. 8.557/86/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 328D/2016.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de citare fiind legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autoarele excepției de neconstituționalitate au depus note scrise prin care arată, în principal, că unele instanțe de judecată interpretează greșit dispozițiile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995, statuând în mod eronat că legiuitorul condiționează dreptul la indemnizație de vătămarea directă în accident. Apreciază că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept și suspendarea cauzei până la pronunțarea instanței supreme. Totodată, solicită și judecarea cauzei în lipsă.

4. Având cuvântul cu privire la această cerere, reprezentantul Ministerului Public o apreciază ca fiind inadmisibilă, întrucât nu intră în competența Curții Constituționale de a sesiza Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la aceste aspecte. Totodată, arată că nu există temei legal pentru suspendarea cauzei în fața instanței constituționale.

5. Curtea, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă și al art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respinge cererea autoarelor excepției de neconstituționalitate.

6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autoarele acesteia solicită, în realitate, modificarea textului legal criticat și fac diverse observații cu privire la modul de aplicare a acestuia în cauza dedusă judecății.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 1 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 8.557/86/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995, excepție ridicată de Lucica Nina Țăran și Andreea Emilia Țăran, prin reprezentant legal Lucica Nina Țăran, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii prin care a fost admis apelul declarat de partea pârâtă, o societate de asigurare, și a fost respinsă ca nefondată cererea autoarelor excepției de neconstituționalitate de acordare a despăgubirilor, în temeiul poliței de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, pentru prejudiciile suferite ca urmare a decesului conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor constituționale ale art. 21, 24, 48, 49 și art. 124, deoarece neagă dreptul la despăgubiri al soției și al minorei, persoană aflată în întreținerea conducătorului auto vinovat de producerea accidentului, cu excepția situației în care acestea au fost vătămate direct în accident, astfel cum a reținut și Curtea de Apel Suceava în decizia recurată.

9. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

11. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

12. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare. Curtea observă că, după sesizarea sa, Legea nr. 136/1995 a fost abrogată prin art. 40 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 19 septembrie 2016. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra prevederilor legale cu care a fost sesizată, deoarece acestea sunt aplicabile în continuare cauzei deduse judecății instanței de fond. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „Se acordă despăgubiri și în cazul în care persoanele care formulează pretenții de despăgubiri sunt soțul (soția) sau persoane care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului autovehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului.“

16. În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 48 privind familia, art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor și art. 124 privind înfăptuirea justiției.

17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în prezenta cauză, astfel cum rezultă din actele dosarului, autoarele excepției de neconstituționalitate au calitatea de soție, respectiv fiică a conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului și care, nemulțumite fiind de soluția instanței de apel, că nu au dreptul la despăgubiri, întrucât nu au fost vătămate de către șoferul vinovat de producerea accidentului, au formulat recurs și au invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995.

18. Față de motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, în realitate, autoarele acesteia sunt nemulțumite de modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale criticate de către instanța de judecată, considerându-le neconstituționale deoarece le neagă dreptul la despăgubiri, cu excepția situației în care acestea au fost vătămate direct în accident.

19. Or, Curtea reține că interpretarea și aplicarea normelor legale la speța dedusă judecății este atributul instanțelor de judecată și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepția va fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016).

20. De altfel, Curtea observă că Înalta Curte de Casație și Justiție a examinat un recurs în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia privind interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 36/1995 privind asigurările și reasigurările din România, cu privire la posibilitatea acordării de despăgubiri rudelor celui vinovat de producerea accidentului, ca urmare a decesului produs din culpa exclusivă a victimei înseși, în cazul asigurării de răspundere civilă obligatorie, R.C.A. Astfel, Completul competent să judece recursul în interesul legii al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 23 din 26 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2016, a admis recursul în interesul legii și a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, cu modificările și completările ulterioare, dreptul la despăgubiri recunoscut soțului (soției) sau persoanelor care se află în întreținerea proprietarului ori conducătorului vehiculului asigurat, răspunzător de producerea accidentului, privește doar vătămările lor corporale, ca victime directe ale evenimentului rutier.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 50 alin. (3) din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, excepție ridicată de Lucica Nina Țăran și Andreea Emilia Țăran, prin reprezentant legal Lucica Nina Țăran, în Dosarul nr. 8.557/86/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 31 ianuarie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin