DECIZIE nr. 627/2016

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ștefania Sofronea.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă "în măsura în care se interpretează că este admisibilă o contestație la executare formulată de un creditor neurmăritor numai în măsura în care acesta a intervenit în prealabil în executarea silită cu privire la care se formulează contestația la executare", excepție ridicată de Societatea Arlyn Limited în Dosarul nr. 19.126/4/2014 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.770D/2015. 2. La apelul nominal se prezintă pentru autoarea excepției de neconstituționalitate domnul avocat Cătălin Radbata, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, și pentru partea Chouraqui Gerard Georges doamna avocat Adriana Calcan, din Baroul București, cu delegație depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține că interpretarea dată de instanțele de judecată textului legal criticat încalcă accesul liber la justiție. Arată că, potrivit dispozițiilor art. 711 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot face contestație la executare toți cei interesați sau vătămați prin executare, iar art. 712 din Codul de procedură civilă stabilește condițiile de admisibilitate a contestației la executare, prevăzând la alin. (4), dispoziție legală criticată în prezenta cauză, că creditorii neurmăritori au dreptul de a interveni în executarea silită pentru a participa la executare sau la distribuirea sumelor obținute din urmărirea silită a bunurilor debitorului. În continuare prezintă aspecte ale situației de fapt și apreciază că dacă s-ar accepta că numai creditorii neurmăritori care au devenit intervenienți ar putea formula contestație la executare, atunci ar trebui ca în termen de 15 zile pentru formularea contestației la executare creditorul interesat să formuleze și să îi fie admisă cererea de intervenție, lucru imposibil având în vedere că cererea de intervenție se depune la executorul judecătoresc care o verifică și ulterior o înaintează instanței de executare pentru soluționare, unde se parcurge procedura de regularizare, se citează părțile și ulterior se soluționează cererea. Până când instanța se va pronunța asupra cererii de intervenție expiră termenul de formulare a contestației la executare. 4. În final, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, având în vedere că în interpretarea dată de instanțele judecătorești, respectiv că un creditor neurmăritor poate formula contestație la executare numai după ce intervine în executarea silită, un creditor are practic o situație mai dezavantajoasă decât cea a unui terț interesat care poate formula liber contestație la executare. Astfel, se încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21, întrucât nu se poate exercita în termenul de 15 zile contestația la executare, care va fi respinsă ca inadmisibilă. 5. Reprezentantul părții prezente solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că textul legal criticat nu limitează accesul liber la justiție al creditorului neurmăritor în condițiile în care legea pune la dispoziția acestuia pârghii efective și concrete de realizare a drepturilor pretinse. În continuare, prezintă premisele invocării excepției de neconstituționalitate și arată că există un concurs între un creditor urmăritor, care, pentru valorificarea creanței sale deținute în baza unui titlu executoriu, a urmat o procedură expres prevăzută de lege, și un creditor neurmăritor pentru care legiuitorul, asigurând un just echilibru, a prevăzut posibilitatea contestării executării silite. Se apreciază că este legitim și rezonabil ca legiuitorul să impună creditorului neurmăritor o anumită procedură de urmat pentru formularea contestației la executare, având în vedere că acesta nu este participant la executarea silită. Apreciază că prin condiționarea admisibilității contestației la executare de intervenția creditorului neurmăritor în executare se asigură un just echilibru între drepturile creditorului urmăritor și cele ale creditorului neurmăritor. 6. În continuare apreciază că este eronată susținerea autoarei excepției de neconstituționalitate potrivit căreia nu poate fi respectat termenul de 15 zile de formulare a contestației la executare de către creditorul neurmăritor căruia i se impune să urmeze, în prealabil, procedura intervenției, întrucât legiuitorul a reglementat în mod expres procedura intervenției și, contrar susținerilor autoarei excepției de neconstituționalitate, soluționarea cererii de intervenție nu presupune procedura regularizării din dreptul comun și nici citarea părților, fiind soluționată în condiții de maximă celeritate. De asemenea, arată că, pe de altă parte, soluționarea contestației la executare implică o procedură mai lungă decât cea a intervenției, având în vedere reglementarea din Codul de procedură civilă. Subliniază faptul că legiuitorul a prevăzut o procedură distinctă atât pentru soluționarea cererii de intervenție, cât și pentru soluționarea contestației la executare, cele două proceduri asigurând, în mod efectiv, accesul la justiție al creditorului neurmăritor care dorește să își valorifice drepturile, inclusiv prin contestarea executării silite. În susținerea concluziilor sale depune note scrise. 7. Apărătorul autoarei excepției de neconstituționalitate, având cuvântul, în replică, arată că nu se poate exercita în termen contestația la executare, având în vedere termenele de soluționare a cererii de intervenție și a contestației la executare, astfel încât interpretarea dată textului de lege criticat restrânge efectiv accesul liber la justiție al creditorului neurmăritor. 8. Apărătorul părții prezente, având cuvântul, precizează că nimic nu îl împiedică pe creditorul neurmăritor să formuleze în același timp atât cerere de intervenție, cât și contestație la executare, soluționarea contestației la executare având loc mult ulterior soluționării cererii de intervenție. 9. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând în acest sens că dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să afecteze prevederile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, dau eficiență dreptului la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 10. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 19.126/4/2014, Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă, "în măsura în care se interpretează că este admisibilă o contestație la executare formulată de un creditor neurmăritor numai în măsura în care acesta a intervenit în prealabil în executarea silită cu privire la care se formulează contestația la executare", excepție ridicată de Societatea Arlyn Limited într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare și a unei cereri de suspendare a executării silite. 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prin condiționarea admisibilității unei contestații la executare formulate de un creditor neurmăritor de calitatea acestuia de creditor intervenient se ajunge la imposibilitatea realizării în practică a unei contestații la executare formulate de un astfel de creditor. 12. Se mai arată că interpretarea textului legal criticat în sensul că se poate formula contestație la executare de către un creditor neurmăritor numai după ce intervine în executarea silită cu privire la care se formulează contestația la executare face imposibilă exercitarea accesului la justiție. Contestațiile la executare sunt admisibile dacă sunt formulate de creditorii sau alte persoane interesate sau vătămate prin executare, astfel cum stabilește art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 13. Judecătoria Sectorului 4 București - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Dispozițiile art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu aduc atingere accesului liber la justiție garantat de art. 21 din Constituție. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 15. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Dispozițiile legale criticate dau expresie exigențelor constituționale, convenționale și legale privind dreptul la un proces echitabil în termen rezonabil (optim și previzibil), prin acea că le conferă creditorilor neurmăritori posibilitatea de a interveni în procedura de executare silită aflată în curs pentru a-și valorifica, în condițiile legii, drepturile de creanță consfințite prin titlul de creanță/titlul executoriu și, tot astfel, de a solicita, pe calea procedurală a contestației la executare, desființarea actelor de executare vătămătoare. 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. 18. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă, "în măsura în care se interpretează că este admisibilă o contestație la executare formulată de un creditor neurmăritor numai în măsura în care acesta a intervenit în prealabil în executarea silită cu privire la care formulează contestația la executare". Dispozițiile art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, au următorul conținut: "Creditorii neurmăritori au dreptul de a interveni în executarea efectuată de alți creditori, pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obținute din urmărirea silită a bunurilor debitorului." 19. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție. 20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 713 din Codul de procedură civilă reglementează condițiile de admisibilitate a contestației la executare în raport cu categoria titlului executoriu în baza căruia s-a început executarea silită și cu motivele invocate pe calea contestației la executare, iar la alin. (4), criticat în prezenta cauză, se prevede posibilitatea creditorilor neurmăritori de a promova o contestație la executare prin acordarea acestora a dreptului de a interveni în executarea efectuată de alți creditori pentru a lua parte la executare sau la distribuirea sumelor obținute din urmărirea silită a bunurilor debitorilor, în funcție de momentul la care intervin. Totodată, Curtea constată că prin art. 649, cu denumirea marginală Creditorii intervenienți, din Codul de procedură civilă este consacrat în mod expres dreptul creditorilor, alții decât cei care au declanșat executarea silită a debitorului, de a interveni în procedura executării și se stabilesc condițiile și consecințele intervenției. Așadar, potrivit art. 649 din Codul de procedură civilă, orice creditor al debitorului poate, în condițiile art. 690 și următoarele, să intervină în procedura de executare silită aflată în curs până la data fixării de către executorul judecătoresc a termenului pentru valorificarea bunurilor urmăribile, iar, după depunerea sau consemnarea sumelor realizate din urmărire, poate să participe la distribuirea acestor sume, potrivit art. 864 și următoarele. 21. În prezenta cauză, autoarea excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă ca fiind neconstituționale, "în măsura în care se interpretează că este admisibilă o contestație la executare formulată de un creditor neurmăritor numai în măsura în care acesta a intervenit în prealabil în executarea silită cu privire la care formulează contestația la executare", or, în raport cu modul în care autoarea excepției de neconstituționalitate a înțeles să își valorifice drepturile procesuale, respectiv a uzat de calea contestației la executare fără a interveni în prealabil în procedura executării silite declanșate de un alt creditor, aspectele semnalate în susținerea excepției de neconstituționalitate vizează chestiuni ce țin de modul de interpretare și aplicare în concret a dispozițiilor legale de către instanța judecătorească învestită cu soluționarea contestației la executare. 22. În ceea ce privește solicitarea autoarei excepției de neconstituționalitate de a constata neconstituționalitatea interpretării date de o anumită instanță judecătorească prevederilor art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că interpretarea și aplicarea normelor legale la speța dedusă judecății este atributul instanțelor de judecată și nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, iar nu cu privire la modul de aplicare a legii, astfel încât excepția va fi respinsă ca inadmisibilă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 149 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016). 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 713 alin. (4) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Arlyn Limited în Dosarul nr. 19.126/4/2014 al Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 octombrie 2016.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Andreea Costin