HOTĂRÂRE nr. 42/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Benke Károly - prim-magistrat-asistent delegat

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion.

2. Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.634 din 20 mai 2025 și formează obiectul Dosarului nr. 2.103F/2025.

3. Prin cererea formulată, domnul George-Nicolae Simion solicită anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, întrucât procesul electoral a fost viciat de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice, sau, în subsidiar, să se dispună invalidarea celui de-al doilea tur al acestor alegeri.

4. Se arată că în perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin a avut loc o operațiune de dezinformare a electoratului și de denigrare a domnului George-Nicolae Simion. A fost desfășurat un atac informațional extrem de grav, al cărui scop principal a fost instigarea la ură a populației împotriva contestatarului. Scenariile false, parte a acestui atac informațional, au făcut referire la faptul că partidul Alianța pentru Unirea Românilor și contestatarul sunt apropiați de Federația Rusă, au viziuni prolegionare și profasciste și ar dori scoaterea României din Uniunea Europeană și din NATO, aspecte infirmate, în mod repetat, atât de partidul antereferit, cât și de contestatar. Aceste elemente de propagandă au fost susținute de echipa de campanie a domnului Nicușor-Daniel Dan, existând și instituții ale statului care au avut o asemenea conduită. Propagarea agresivă către populația României a unor teorii cvasiconspiraționiste ce susțineau revenirea la putere a unor mișcări extremiste, distrugerea democrației din România ori ieșirea României din Uniunea Europeană reprezintă acuze de o gravitate extraordinară care au fost inoculate alegătorilor și care au condus la inducerea lor în eroare cu privire la persoana contestatarului, prin insuflarea unei stări de frică în rândul cetățenilor. Totodată, a fost insuflată o stare de temere în rândul electoratului determinată de creșterea cursului de schimb valutar al monedei euro, aspect care a fost atribuit contestatarului, ca urmare a câștigării de către acesta a primului tur al alegerilor.

5. Se consideră că manipularea votului este evidențiată și de faptul că materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat însemnele specifice publicității electorale, că acest candidat a avut un tratament preferențial pe rețelele de social media, ceea ce a determinat și o inegalitate vădită între cei doi contracandidați. Se menționează că în ziua votului domnul Nicușor-Daniel Dan a făcut în mod sistematic campanie electorală, postând videoclipuri de promovare și îndemn la vot la interval de aproximativ 30 de minute, fiind emise de către Biroul Electoral Central (BEC) în acest sens aproximativ 40 de decizii de eliminare a conținutului ilegal. O conduită similară a avut-o domnul Nicușor-Daniel Dan și pe rețeaua TikTok. Se poate, astfel, observa că acesta a avut o activitate de promovare permanentă la nivelul rețelelor sociale, punctul culminant fiind atins în ziua votului, iar sancțiunile și măsurile luate de BEC au fost ignorate cu desăvârșire. Rezultă că, în aceste condiții, campania electorală desfășurată de domnul Nicușor-Daniel Dan a fost una lipsită de legalitate și transparență, fapt care a afectat formarea unei opinii corecte în rândul alegătorilor cu privire la persoana contestatarului.

6. Se subliniază că domnul Nicușor-Daniel Dan a beneficiat și de un tratament preferențial pe platformele de social media, ceea ce a denaturat manifestarea de voință a cetățenilor. Chiar dacă au fost emise sute de decizii de eliminare a conținutului ilegal al materialelor încărcate pe aceste platforme, au existat situații în care operatorii acestora au refuzat să dea curs deciziilor antereferite, sens în care este indicată conduita companiei META, care, astfel, a încălcat legislația electorală specifică și a dat dovadă de rea-credință atunci când a refuzat să execute deciziile menționate. Se menționează că, în lipsa unui remediu procesual disponibil pentru a constrânge META să pună în executare deciziile BEC, nu s-a putut combate propaganda electorală în favoarea candidatului Nicușor-Daniel Dan, ceea ce a fost de natură să influențeze aptitudinea electoratului de a-și forma o opinie în cunoștință de cauză.

7. Se apreciază că statul român a fost incapabil să acționeze împotriva conturilor inautentice, fapt care a fost dublat de pasivitatea platformelor online de a suspenda ori elimina conturile vizate de conținutul ilegal. Se menționează că rețeaua TikTok s-a rezumat la eliminarea materialelor publicitare politice indicate în deciziile de eliminare a conținutului ilegal, fără să retrogradeze conturile utilizatorilor în sistemele de recondamnare sau fără să le suspende ori să le elimine.

8. Se mai arată că au existat intervenții străine în desfășurarea procesului electoral din România, care au avut scopul de a realiza acte de fraudă electorală și de înlesnire a acestei fraude. Aceste intervenții au avut o natură informațională și au contribuit la propagarea dezinformării și denigrării contestatarului prin promovarea artificială a unor scenarii false. În acest sens sunt menționate intervențiile franceze, poloneze, moldovenești și spaniole. În susținerea celor de mai sus sunt invocate diverse mesaje ale unor reprezentanți ai respectivelor state și se mai subliniază că fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a susținut că ar fi refuzat o solicitare din partea unui stat occidental, pe care nu l-a numit, de a reduce la tăcere vocile conservatoare din România. Acesta și-ar fi exprimat acordul pentru a fi audiat în vederea probării celor susținute prin prezenta cerere de anulare a alegerilor.

9. Se menționează că și entități private nonstatale și-au îndemnat, în mod indirect, angajații să voteze cu contracandidatul contestatarului. Totodată, cu nerespectarea legislației în vigoare privind materialele de propagandă electorală, au fost mobilizați formatori de opinie în susținerea contracandidatului autorului prezentei cereri, iar aceștia au acționat concertat sub coordonarea agențiilor de management.

10. Prin urmare, se arată că procesul electoral din anul 2025 a fost afectat de manipularea votului alegătorilor și de distorsionarea egalității de șanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă și cu încălcarea legislației electorale a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale în desfășurarea campaniei electorale, precum și prin finanțarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv în mediul online. Toate acestea au dus la afectarea caracterului liber exprimat al votului cetățenilor, prin negarea dreptului lor de a fi informați corect și din toate sursele înainte de a lua o decizie cu privire la candidați și la procesul electoral.

11. Se învederează că procesul electoral a fost viciat și prin imixtiuni ale instituțiilor din domeniul securității naționale care, fiind implicate în mod direct în procesul electoral, au profitat de poziția-cheie pe care o dețineau și au manipulat în mod abuziv opțiunile alegătorilor. Se arată că sistemul informatic utilizat în procesul electoral a fost manipulat intern, ca urmare a unui acces neautorizat, cifrele introduse inițial putând fi alterate în favoarea unui candidat, înainte de afișarea rezultatelor finale oficiale. Se mai susține că sistemul cuprinde două vulnerabilități, și anume (i) introducerea manuală, și nu prin scanare a datelor personale ale alegătorului, ceea ce permite introducerea în rafală a unor șiruri de coduri numerice personale plauzibile, fără ca, la nivelul secției, membrii biroului să își dea seama că înregistrează persoane inexistente, aspect care ar fi avut loc spre finalul zilei votului; (ii) nefuncționarea corespunzătoare a mecanismului din cadrul sistemului care blochează votul unui alegător de îndată ce acesta s-a prezentat la urnă, ceea ce a permis votul multiplu. Aceste două breșe de securitate au făcut posibilă, în opinia contestatarului, încărcarea în sistem a unui număr suficient de opțiuni electorale care aveau aptitudinea de a schimba rezultatul final al alegerilor, sens în care se face referire la aproximativ 1,6 milioane de voturi manipulate, atribuite domnului Nicușor-Daniel Dan. Se menționează că inadvertențele din rezultatul votării au fost constatate de experți internaționali în domeniu, fiind invocată o expertiză a domnului X. Azalbert, depusă la dosarul cauzei.

12. Ca atare, se arată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României din anul 2025 a fost viciat pe toată durata desfășurării acestuia și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale, care au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice, și se solicită anularea acestuia, iar, în subsidiar, invalidarea celui de-al doilea tur al alegerilor.

13. Cu privire la depunerea cererii de anulare a alegerilor, Curtea reține că a înregistrat în data de 20 mai 2025, ora 23:41, prin intermediul poștei electronice, un înscris, în formă scanată, intitulat „Cerere de anulare a alegerilor“, la care au fost atașate mai multe anexe. Cererea a fost semnată olograf, în copie, de domnul George-Nicolae Simion. Curtea a informat public candidatul, în data de 21 mai 2025, pe site-ul său, că, potrivit art. 7 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, cererile adresate Curții Constituționale trebuie să fie semnate olograf, în original, sau prin utilizarea semnăturii electronice calificate, până la data și ora dezbaterilor. Această precizare a fost comunicată și domnului George-Nicolae Simion pe data de 21 mai 2025, ora 9:06, pe aceeași adresă de poștă electronică de pe care a fost comunicată cererea menționată în vederea complinirii cerințelor procedurale de înregistrare a actelor de sesizare adresate Curții Constituționale. Contestatarul a complinit lipsa semnăturii în cursul zilei de 22 mai 2025, până la începerea dezbaterilor asupra cauzei, transmițând cererea de anulare semnată prin utilizarea semnăturii electronice calificate. Cererea astfel complinită a fost înregistrată cu nr. 5.661 în data de 22 mai 2025.

14. La dosarul cauzei, Mihaela Elena Petcu și Asociația Centrul pentru Politici Locale, cu sediul în Alba Iulia, au depus cereri de intervenție în cauză, iar Gabriela-Ștefania Nuț, Radu-Ștefan Ianțoc, Asociația Centrul pentru Politici Locale, cu sediul în Alba Iulia, și Asociația Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, cu sediul în București, au depus memorii cu privire la cererea formulată, în calitate de amicus curiae.

15. În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.

16. Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, menționează, cu titlu preliminar, că cererile de intervenție formulate în cauză sunt inadmisibile, neputându-se extinde sfera categoriei contestatarilor pe calea formulării unor cereri de intervenții din partea altor persoane. Pe fond, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de anulare a alegerilor și subliniază că aspectele referitoare la intervenția străină în procesul electoral nu se susțin, ținând seama de teritorialitatea legii române. Oricine este liber să declare ceea ce dorește în țara sa de origine, așa cum s-a întâmplat în cazul de față. Nu se susțin nici afirmațiile referitoare la coruperea alegătorilor, art. 386 din Codul penal neincriminând ideea de maximizare a prezenței la vot, și nici cele referitoare la numărarea incorectă a voturilor exprimate, având în vedere că, spre deosebire de candidații independenți, contestatarul avea reprezentanți în birourile electorale; totodată, nu au existat inadvertențe în numărarea voturilor. Aspectele referitoare la examinarea conduitei META excedează competenței Curții Constituționale, iar cu privire la audierea unor martori se învederează că cererea constituie obiectul controlului Curții Constituționale, și nu al unei instanțe cu competență generală și că, în subsidiar, se pune problema credibilității martorului propus spre audiere. Se menționează că procesul electoral a fost supus controlului BEC, care a dispus măsuri și sancțiuni la timp. Astfel, invocarea în susținerea cererii a Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024 nu este pertinentă, având în vedere modul în care s-a desfășurat procesul electoral; ca atare, se evidențiază că eventualele neregularități în procesul electoral au fost deja sancționate, iar o dublă sancționare a acestora este inadmisibilă. În final, se arată că susținerile referitoare la imixtiunea organelor statului român în procesul electoral sunt speculații, neputând fi considerate relatări credibile.

CURTEA,

examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:

17. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2025, desfășurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025.

18. Cu titlu preliminar, Curtea, având în vedere art. 14 și 37 din Legea nr. 47/1992, respinge ca inadmisibile cererile de intervenție formulate de doamna Mihaela Elena Petcu și de Asociația Centrul pentru Politici Locale din Alba Iulia.

19. Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.

20. Curtea observă că art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 reglementează titularii dreptului de a solicita anularea alegerilor, îndrituirea legală a acestora de a formula asemenea cereri raportându-se la fiecare tur de scrutin în parte. În cauză, autorul cererii în anulare este titular al dreptului de a formula cerere de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României, desfășurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, întrucât a participat la acest tur de scrutin în calitate de candidat.

21. Curtea reține, de asemenea, că cererea de anulare a alegerilor a fost depusă prin intermediul poștei electronice în termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004. Cererea, fiind comunicată în formă scanată, nu a fost depusă cu semnătura olografă în original și nici prin utilizarea semnăturii electronice calificate, astfel cum impune art. 7 din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 5/2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 7 februarie 2025. Lipsa semnăturii a fost complinită în data de 22 mai 2025, anterior desfășurării ședinței de dezbateri a Curții Constituționale, astfel încât, având în vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, cererea se consideră a fi depusă în termen și urmează să fie analizată pe fond.

22. Analizând susținerile autorului cererii cu referire la intervenția altor state în procesul electoral, Curtea observă că acesta are în vedere declarațiile pe care unele personalități din state precum Franța, Republica Moldova, Polonia, Spania le-au dat în contextul alegerilor pentru Președintele României. Or, examinarea acestui aspect nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, exprimarea unor poziții de natură politică de către diverse persoane publice din străinătate ține de opțiunea politică a acestora, care nu poate fi cenzurată de instanța constituțională.

23. Cu privire la modul în care s-a desfășurat campania electorală pe rețelele de social media, Curtea observă că autoritățile cu competențe în domeniul electoral au acționat și au reacționat în acord cu prevederile legii, iar eventualele inadvertențe și incongruențe de ordin juridic în relația cu operatorii respectivelor platforme sunt chestiuni punctuale care angajează diverse forme ale răspunderii juridice ale acestora din urmă, fără a avea drept consecință anularea alegerilor.

24. În ceea ce privește informațiile propagate în cursul campaniei electorale referitor la programul electoral al contestatarului sau la consecințele care ar decurge din alegerea sa ca Președinte al României, Curtea observă că aceste aspecte sunt aprecieri personale, de natură subiectivă. În măsura în care au fost aduse punctual încălcări ale legii cu referire la eventuale acțiuni de răspândire a unor știri false, răspunderea juridică va fi una specifică și circumstanțiată faptei imputate, fără a pune în discuție anularea alegerilor.

25. Referitor la faptul că au existat în spațiul public îndemnuri la vot chiar în ziua alegerilor, Curtea observă că acestea nu vizează o eventuală răspundere penală, ci reprezintă un impuls pentru ca fiecare cetățean să își exercite dreptul de vot, prevăzut de art. 36 din Constituție.

26. Cu privire la aspectele referitoare la fraudarea votului realizată prin imixtiuni ale instituțiilor statului, Curtea reține că susținerile contestatarului, potrivit cărora ar fi existat o manipulare a sistemului informatic gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale de natură să schimbe rezultatul alegerilor, sunt aserțiuni și aprecieri proprii, fără o bază credibilă. Contestatarul prezintă unele ipotetice riscuri sau vulnerabilități ale sistemului informatic utilizat în procesul electoral, care însă reprezintă ipoteze și supoziții lipsite de un temei factual real.

27. Curtea evidențiază faptul că pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor specifice perioadei electorale se constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului București, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate și birourile electorale ale secțiilor de votare [ art. 13 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 ], care, atât prin compunerea, cât și prin activitatea lor, asigură corectitudinea rezultatului alegerilor [a se vedea art. 16, 18 și 48 - 51 din Legea nr. 370/2004 ].

28. Totodată, Curtea reține că suspiciunile invocate în privința progresiei procentului de participare la vot și a rezultatului votării se bazează pe un calcul statistic de tip probabilistic, care nu are o relevanță în determinarea procentului concret de participare la alegeri și în evaluarea rezultatelor finale ale alegerilor.

29. În fine, invocarea considerentelor Hotărârii Curții Constituționale nr. 32 din 6 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1231 din 6 decembrie 2024, nu prezintă relevanță în cauză, având în vedere că întreaga motivare a cererii de anulare a alegerilor se bazează pe aprecieri și aserțiuni proprii, precum și pe calcule probabilistice.

30. În consecință, având în vedere argumentele autorului cererii, Curtea constată că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, conform cărora Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.

31. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, cu unanimitate de voturi,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României, desfășurate în cel de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion.

Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 22 mai 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Prim-magistrat-asistent delegat,

Benke Károly