DECIZIE nr. 484/2017

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florian Cosmin Voicu în Dosarul nr. 1.659/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.344D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale concretizată spre exemplu, prin Decizia nr. 919 din 6 iulie 2010 sau Decizia nr. 854 din 18 octombrie 2012.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Sentința civilă nr. 5.486 din 11 iulie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.659/94/2016, Judecătoria Buftea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florian Cosmin Voicu într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că nu există niciun text de lege care să reglementeze specializarea agenților constatatori de a opera cu aparatele tehnice omologate și verificate metrologic. Susține că, anterior, exista o astfel de reglementare în cuprinsul Ordinului directorului general al Biroului Român de Metrologie Legală nr. 301/2005, care a fost însă abrogat prin Ordinul nr. 187 din 14 iulie 2009 privind modificarea și completarea Normei de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“. Această împrejurare, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, creează prezumția rezonabilă că judecătorul este pus în imposibilitatea de a verifica specializarea și calificarea agentului constatator de a lucra cu aparate calibrate ce necesită condiții speciale de amplasare în strictă legătură cu măsurătorile de viteză. Așa fiind, consideră că „se impune reglementarea publică a unor norme de natură să califice ori să controleze activitatea agenților constatatori cu mijloace tehnice omologate.“

6. Judecătoria Buftea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este neîntemeiată. De asemenea, instanța de judecată apreciază că susținerile autorului excepției, potrivit cărora polițiștii operatori radar nu sunt pregătiți sau atestați potrivit unor reguli care să fie prevăzute în acte normative în vigoare, nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate, fiind relevat doar faptul că ar exista un vid legislativ în domeniu. Toate acestea nu reprezintă însă probleme de neconstituționalitate, ci vizează o eventuală intervenție a Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare a țării, și nu a Curții Constituționale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice este inadmisibilă, întrucât criticile formulate nu evidențiază vicii de neconstituționalitate ale textelor legale criticate și nu identifică contrarietatea între dispozițiile constituționale invocate și textele legale criticate. Totodată, consideră că prin criticile formulate autorul excepției relevă aspecte ce țin de lipsa unor norme subsecvente sau adiacente obiectului de reglementare al textelor criticate, or, Curtea Constituțională nu are competența de a suplini lipsa unor asemenea reglementări prin actele pe care le pronunță.

9. Avocatul Poporului menționează că prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 854 din 18 octombrie 2012, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2010 sau Decizia nr. 94 din 4 februarie 2010, decizii în care și-a exprimat punctul de vedere în sensul constituționalității prevederilor legale criticate, punct de vedere pe care îl menține și în prezenta cauză.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: – Art. 102 alin. (3): Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai următoarelor fapte: [

] e)

depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

– Art. 109 alin. (2): Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.

13. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care prevăd că „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și celor ale art. 124 alin. (3) potrivit cărora „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit de faptul că nu există „niciun text de lege care să reglementeze specializarea agenților constatatori de a opera cu aparatele tehnice omologate și verificate metrologic“, astfel încât, din perspectiva criticii formulate, Curtea apreciază că acesta are în vedere, de fapt, o omisiune legislativă. Or, omisiunea de reglementare sau caracterul incomplet al unui text de lege nu intră în atribuțiile Curții Constituționale, iar o astfel de critică, prin care se tinde la completarea prevederilor legale ce fac obiectul excepției, excedează competenței instanței de contencios constituțional care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, se pronunță numai asupra constituționalității prevederilor legale, fără a le putea modifica sau completa.

15. Curtea observă totodată că autorul excepției de neconstituționalitate nu indică în ce anume constă contrarietatea normei legale criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu dispozițiile constituționale invocate, excepția fiind, astfel, nemotivată din perspectiva prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 102 alin. (3) lit. e) și art. 109 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Florian Cosmin Voicu în Dosarul nr. 1.659/94/2016 al Judecătoriei Buftea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Buftea - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 27 iunie 2017.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora