DECIZIE nr. 345/2019

Valer Dorneanu - președinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Adriana Costea în Dosarul nr. 4.557/63/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.404D/2017.

2. La apelul nominal se prezintă personal autoarea excepției, asistată de domnul avocat Dan Alexandru Foamete Gabroveanu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. De asemenea, răspund Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, prin doamna consilier juridic Daniela Grancea, cu delegație depusă la dosar, și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Oltenia“, prin domnul consilier juridic Laurențiu Ștefan, cu delegație depusă la dosar.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care susține că excepția este admisibilă, dispozițiile de lege criticate fiind incidente în cauză. În acest sens arată că autoarea excepției nu a fost suspendată din cauza unui dosar penal, ci din cauza faptului că i s-a retras accesul la informații clasificate. În data de 5 decembrie 2015 i s-a comunicat autoarei excepției că a fost începută cercetarea penală împotriva sa. I-a fost ridicat accesul la informații clasificate o lună și jumătate mai târziu. Faptul că a trecut acest termen denotă că cineva a studiat și a găsit o modalitate care să ducă la trecerea în rezervă a autoarei excepției. Consideră că este la latitudinea instanței să atașeze anumite documente din dosar care să demonstreze că excepția are legătură cu soluționarea cauzei. Invocă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, în care Curtea Constituțională a statuat că au legătură cu soluționarea cauzei toate dispozițiile de drept substanțial și de drept procedural care vizează drepturile subiective deduse judecății și fac posibilă desfășurarea și finalizarea procedurii judiciare. Legea face vorbire de legătura cu soluționarea cauzei, fapt care nu se limitează doar la soluția care urmează a fi pronunțată în cauza respectivă. Pe fondul cauzei, arată că legea, prin definiția care se dă militarului, face referire la militari, pe care îi separă, ulterior, pe categorii profesionale, respectiv pe structuri. În situația cercetării penale îndreptate împotriva unui militar însă, consideră că este inadmisibilă crearea unui tratament juridic diferențiat. Astfel, dacă este cercetat penal un militar din Ministerul Apărării Naționale, acesta este de drept suspendat din funcție. În aceeași situație, un militar din Ministerul Afacerilor Interne nu va fi suspendat, ci va putea fi pus la dispoziție, atunci când este trimis în judecată. Ce înseamnă „a fi pus la dispoziție“ nu este explicat în lege. Sunt menționate doar efectele punerii la dispoziție, respectiv trecerea în rezervă la un termen de trei luni, dacă nu este identificat un post corespunzător. Or, în cadrul structurilor militare nu există un post care să nu presupună accesul la informațiile clasificate. În sfârșit, arată că și în situația în care s-ar considera că s-a invocat o omisiune legislativă, din Decizia Curții Constituționale nr. 107 din 27 februarie 2014 reiese că instanța de contencios constituțional poate analiza o astfel de critică. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.

4. Reprezentanta Inspectoratului General pentru Situații de Urgență pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege invocate, respectiv art. 89 alin. 2 și 4 din Legea nr. 80/1995, se referă la instituții juridice diferite, anume suspendarea din funcție și punerea la dispoziție. Textul alin. 2 face trimitere la starea de arest preventiv, pe când alin. 4 vorbește despre cadrele militare trimise în judecată sau care sunt judecate în stare de libertate. De asemenea, arată că art. 89 din Legea nr. 80/1995 a mai fost supus analizei de neconstituționalitate, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate.

5. Reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Oltenia“ arată că motivul trecerii autoarei excepției în rezervă îl reprezintă pierderea accesului la informații clasificate, întrucât autoarea excepției nu a respectat legislația referitoare la păstrarea acestor informații. Totodată, arată că excepția nu îndeplinește condiția ca dispoziția de lege criticată să aibă legătură cu soluționarea cauzei, motivele punerii la dispoziție a autoarei excepției fiind menționate de art. 82 lit. a) din Legea nr. 80/1995, și nu în textul de lege supus analizei de constituționalitate. De asemenea, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la prezumția de nevinovăție și nici celor referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

6. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, pe de o parte, arată că dispozițiile de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei în care excepția de neconstituționalitate a fost ridicată. Pe de altă parte, arată că dispozițiile art. 89 alin. 2 și 4 din Legea nr. 80/1995 se referă la instituții juridice diferite, ce produc efecte distincte, în funcție de situațiile obiectiv diferite în care se găsesc cadrele militare, astfel că apar ca neîntemeiate criticile raportate la prevederile art. 16 din Constituție. Amintește, totodată, că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin Încheierea din 21 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.557/63/2016, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Excepția a fost ridicată de Adriana Costea în cadrul recursului formulat împotriva Sentinței nr. 3.556 din 5 decembrie 2016, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 4.557/63/2016.

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 creează un regim discriminator pentru cadrele militare din Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază în raport cu cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale, la care se referă ipoteza alin. 2 al aceluiași articol de lege. În acest sens arată că, „în situații particulare, se ajunge la trecerea în rezervă a cadrelor militare menționate la art. 89 alin. 4 chiar din prima fază a procesului penal, respectiv urmărirea penală, aspect care încalcă flagrant prezumția de nevinovăție statuată de Constituția României “. Totodată, consideră că, în situația începerii urmăririi penale împotriva unui cadru militar, măsurile aplicate nu pot fi diferite în funcție de structura în care cadrele militare sunt încadrate, diferența de încadrare nefiind suficient de semnificativă pentru a justifica în mod obiectiv și rezonabil un tratament semnificativ diferit precum cel instituit de dispozițiile de lege criticate. În același sens arată că, la nivelul îndatoririlor, drepturilor și libertăților militarilor instituite prin cap. II din Legea nr. 80/1995, nu există o diferențiere a regimului juridic aplicabil pe criterii de instituționalizare.

9. Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că cele două texte de lege invocate de autoarea excepției se referă la instituții juridice distincte cu efecte juridice diferite, respectiv suspendarea din funcție și punerea la dispoziție. Acest fapt rezultă și din art. 89 alin. 5 din Legea nr. 80/1995 care reglementează instituția punerii la dispoziție a cadrelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Ca urmare, Legea nr. 80/1995 reglementează aceeași ipoteză în care intervine punerea la dispoziție a cadrelor miliare din cadrul Ministerului Apărării Naționale ca în situația cadrelor militare în activitate din Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază, respectiv situația în care acestea, indiferent de instituția în cadrul căreia își desfășoară activitatea, sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate. Diferențierea constă doar în procedura ce trebuie urmată pentru punerea la dispoziție a cadrelor militare din cele două categorii de instituții, în situația cadrelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale legea prevăzând expres că punerea acestora la dispoziția unității se face numai „la propunerea consiliilor de judecată și a comandanților de unități“.

10. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

11. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât criticile formulate de autoarea excepției vizează, în realitate, ceea ce dispozițiile art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 nu cuprind în raport cu dispozițiile alin. 2 al aceluiași articol de lege. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu se poate substitui legiuitorului pentru a crea sau modifica o normă juridică. Totodată, Guvernul arată că dispozițiile de lege au mai fost supuse analizei de constituționalitate, Curtea Constituțională pronunțându-se în sensul respingerii criticilor de neconstituționalitate prin Decizia nr. 754 din 18 septembrie 2007.

12. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

13. Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

14. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora „Cadrele militare în activitate din Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază se pun la dispoziție când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate“.

15. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni și ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor. De asemenea, susține că sunt înfrânte și prevederile internaționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării conținute în art. 14, 24 și 26 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, precum și în art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Deși autorul excepției nu indică în mod expres, Curtea apreciază că sunt avute în vedere și prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, care consacră prezumția de nevinovăție.

16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Dosarul nr. 245/P/2015 al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara a fost dispusă începerea urmării penale față de autoarea excepției de neconstituționalitate pentru infracțiuni de furt, abuz în serviciu și alte fapte ce pot avea caracter penal. Ca urmare a începerii urmăririi penale, potrivit art. 146 alin. (1) coroborat cu art. 160 lit. f) și g) și art. 167 alin. (2) lit. d) din Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 5 iulie 2002, unitatea a solicitat Serviciului de Informații și Protecție Internă Dolj revalidarea privind accesul la informații clasificate a autoarei excepției de neconstituționalitate. Prin Adresa din 14 ianuarie 2016, Departamentul de Informații și Protecție Internă a comunicat unității să dispună interzicerea accesului la informații secrete de stat. Drept consecință, autoarea excepției a fost pusă la dispoziție prin Ordinul inspectorului-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Oltenia al Județului Dolj nr. 307/16/I-DJ din 20 ianuarie 2016, întrucât i-a fost interzis accesul la informații secrete de stat, în condițiile în care deținerea Autorizației de acces la informații clasificate - Strict secret reprezenta o condiție esențială pentru ocuparea funcției în cadrul Compartimentului Structură Securitate. Ulterior, a fost trecută în rezervă, prin Ordinul inspectorului-șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență Oltenia al Județului Dolj nr. 338/16/I-DJ din 19 aprilie 2016, în temeiul art. 85 alin. 1 lit. n) din Legea nr. 80/1995, potrivit cărora „Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații: [

] după punerea la dispoziție, potrivit legii, ca urmare a limitării nivelului de acces la informații clasificate, atunci când nu se identifică o funcție corespunzătoare gradului deținut cu o prevedere a nivelului de acces la informații clasificate înscrisă în fișa postului, la nivelul acordat după limitare“.

17. Prin urmare, Curtea constată că temeiul legal al măsurii punerii la dispoziție a autoarei excepției nu l-a constituit art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995, acesta referindu-se la punerea la dispoziție a cadrelor militare în activitate atunci când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate. Așa fiind, Curtea apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 referitoare la existența unei legături între dispozițiile de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate și soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.

18. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 89 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, excepție ridicată de Adriana Costea în Dosarul nr. 4.557/63/2016 al Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 23 mai 2019.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea