DECIZIE nr. 804/2018

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Varga Attila - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013. Excepția a fost ridicată de Elena Cosma în Dosarul nr. 4.020/3/2016 (număr vechi 5.683/2016) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.508D/2017.

2. La apelul nominal se prezintă autoarea excepției. Lipsesc părțile Casa de Pensii a Municipiului București și Casa Locală de Pensii Sector 4. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției, care arată că indicele de corecție a pensiilor trebuie aplicat în conformitate cu prevederile legii pensiilor. Casa de pensii procedează de o altă manieră, folosindu-se de legea bugetului. Până în luna ianuarie 2014 s-a folosit un indice de 1,17, dar din luna februarie a aceluiași an s-a aplicat un indice de 1,07, fapt pe care îl consideră neconstituțional, întrucât influențează dreptul la pensie.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că situația diferită în care se pot afla anumite persoane raportat la principiul tempus regit actum, sub aspectul aplicării unor indici de corecție cu valoare diferită la calculul pensiei, nu contravine prevederilor art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi. De asemenea, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Încheierea din 27 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.020/3/2016 (număr vechi 5.683/2016), Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013. Excepția a fost ridicată de Elena Cosma cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.

6. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 19 din Legea nr. 340/2013 încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, întrucât îi îngrădesc dreptul de a beneficia de indicele de corecție stabilit ca rezultat al aplicării formulei de calcul prevăzute de art. 170 din Legea nr. 263/2010, așa cum au beneficiat ceilalți cetățeni ale căror drepturi de pensie au fost deschise în anii 2011-2013. Astfel, consideră că indicele de corecție prevăzut de art. 19 din Legea nr. 340/2013 nu a fost stabilit ca rezultat al aplicării formulei de calcul prevăzute de dispozițiile art. 170 din Legea nr. 263/2010.

7. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că art. 19 din Legea nr. 340/2013 nu contravine prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, deoarece norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincție, iar existența discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziții legale succesive, acestea aplicându-se nediferențiat în perioada cât sunt în vigoare.

8. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că norma legală criticată este aplicabilă tuturor persoanelor aflate în ipoteza sa, fără privilegii sau discriminări. De asemenea apreciază că art. 19 din Legea nr. 340/2013 nu instituie o derogare de la prevederile art. 170 din Legea nr. 263/2010, ci stabilesc nivelul indicelui de corecție aplicabil în anul 2014, având în vedere că dispozițiile Legii nr. 263/2010 prevăd doar modalitatea de stabilire a acestui indice, fără a-l determina în mod concret.

10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, dispoziții potrivit cărora: „În anul 2014 indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,07.“

13. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi, precum și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la interzicerea discriminării.

14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragrafele 14 și 16, Curtea a reținut, în esență, că deși art. 170 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie o formulă unică de calcul al indicelui de corecție (raportul dintre 43,3% din câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie în vigoare la data înscrierii la pensie), cei doi termeni ai acestei formule - și anume câștigul salarial mediu brut realizat și valoarea unui punct de pensie - variază de la an la an. Așadar, legiuitorul are posibilitatea să stabilească o valoare fixă a indicelui de corecție aplicabilă într-un anumit an, evident, cu respectarea prevederilor constituționale.

15. Tot prin Decizia nr. 351 din 24 mai 2016, paragraful 17, Curtea a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluția Deciziei nr. 351 din 24 mai 2016 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Cosma în Dosarul nr. 4.020/3/2016 (număr vechi 5.683/2016) al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 19 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 nr. 340/2013 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 6 decembrie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea