DECIZIE nr. 785/2018

Valer Dorneanu - președinte

Marian Enache - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Varga Attila - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și a cap. VI - Jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat [ art. 97-105 ] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a art. 53 și art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Toader Gribincea în Dosarul nr. 1.695/99/2017 al Tribunalului Iași - Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.755D/2017.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că asupra unora dintre dispozițiile criticate Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, în sensul constituționalității acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 25 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.695/99/2017, Tribunalul Iași - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și a cap. VI - Jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat [ art. 97-105 ] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a art. 53 și art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Toader Gribincea într-o cauză având ca obiect contestație decizie de pensionare.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2), art. 22 alin. (1) și (2) și art. 47 alin. (1) din Constituție, întrucât sunt incomplete. Astfel, autorul apreciază că legiuitorul a omis să stabilească metodologia cooperării și recunoașterii reciproce a stagiilor de cotizare dintre casa națională de pensii și casa sectorială de pensii, respectiv atribuțiile obligatorii ale fiecăreia dintre cele două case de pensii.

6. Autorul consideră că, pentru stagiul de vechime în domeniul muncii militare, competența de calculare și recalculare a pensiilor revine în totalitate casei de pensii sectoriale, dar pentru militarul care are vechime și în câmpul muncii în domeniul civil, competența de calculare și recalculare a pensiei cuvenite revine în totalitate casei naționale de pensii.

7. Mai arată că în dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 trebuia să se prevadă că valoarea pensiei militare, calculată de casa sectorială de pensii, se adună cu valoarea pensiei civile, calculată de casa națională de pensii. Totodată trebuie stabilit și un termen în care să se realizeze calcularea sau recalcularea pensiilor de către cele două instituții publice.

8. Nu este constituțional, continuă autorul, modul de calcul practicat de casa sectorială de pensii a Ministerului Afacerilor Interne, în sensul că la pensia militară calculată se adună doar anii de muncă din perioada civilă, fără a se acorda drepturi bănești la pensie celui îndreptățit, deși un militar care a muncit în domeniul civil, înainte de a fi militar sau după ce nu a mai fost militar de carieră, a achitat lunar contribuție la pensie la locul unde a fost angajat cu contract de muncă, fapt pentru care are dreptul la calculul unui punctaj pentru pensia civilă pe lângă pensia militară. De asemenea are dreptul anual la mărirea punctajului de pensie. Până în prezent, casa de pensii sectorială a mai încălcat cu bună știință Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Constituția României, pentru că autorului, și nu doar lui, nu i s-a acordat niciun drept bănesc la pensie pentru anii munciți în domeniul civil.

9. În continuare, autorul arată că întreg cap. VI al Legii nr. 223/2015 este incomplet și încalcă art. 16 alin. (1) și (2), art. 22 alin. (1) și (2) și art. 47 alin. (1) din Constituție, în sensul că nu s-a ținut cont, la elaborarea Legii nr. 223/2015, de art. 8 și cap. VI din Statutul Casei de Pensii. Arată că acest capitol trebuie completat cu mențiuni privind funcționarea Comisiei de soluționare a contestațiilor în cadrul Casei naționale de pensii, iar din comisie vor face parte și câte un specialist din instituțiile de forță, precum și în sensul că decizia de pensie emisă de casa de pensii sectorială și hotărârea emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor trebuie să fie semnate de persoanele numite în astfel de funcții cu numele și prenumele și funcția celui care semnează.

10. Cu referire la prevederile art. 73 din Legea nr. 360/2002 arată că acestea trebuie să se aplice și cadrelor aflate în rezervă, respectiv la pensie, în sensul că trebuie echivalate gradele militare cu gradele profesionale. În prezent, gradele militare au rămas în continuare pe deciziile de pensie, iar drepturile bănești ale pensionarilor ieșiți la pensie până la apariția statutului polițistului sunt mult diminuate în comparație cu ale celor care au ieșit la pensie după apariția acestui statut. Pensionarii care au rămas cu pensia militară calculată în temeiul Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat sunt considerați fără drepturi de către Casa de pensii a MAI. Acesta este motivul pentru care autorul excepției solicită ca legea actuală a pensiilor militare să fie modificată, iar Comisia de soluționare a contestațiilor să aparțină de Casa Națională de Pensii Publice.

11. Arată în final că prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 trebuie completate în sensul că reprezintă vechime în câmpul muncii perioada în care persoana a urmat cursurile de zi ale școlilor militare de subofițeri activi ale MAI sau ale școlii militare de ofițeri activi MAI Băneasa-București. Perioada în care a urmat cursurile de zi ale școlilor militare respective constituie vechime în câmpul muncii și pentru primirea medaliilor pentru perioada de 15, 20, 25 de ani de vechime neîntreruptă în câmpul muncii în instituțiile de forță ale MAI.

12. Tribunalul Iași - Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

13. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

14. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Avocatul Poporului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care au următorul cuprins: „Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile

alin. (1) “. Este criticat, în integralitate, capitolul VI ( art. 97-105 ) - Jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat. De asemenea, sunt criticate următoarele dispoziții din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002: – Art. 53: „Pentru contribuții deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și la prevenirea faptelor antisociale, polițistului i se pot conferi decorații, în condițiile legii.“;

– Art. 73:

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale polițiștilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii și studiilor fiecăruia, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, după cum urmează: A.

Ofițerii de poliție:

a) sublocotenent - subinspector de poliție;

b) locotenent - inspector de poliție;

c) căpitan - inspector principal de poliție;

d) maior - subcomisar de poliție;

e) locotenent-colonel - comisar de poliție;

f) colonel - comisar-șef de poliție;

g) general de brigadă - chestor de poliție;

h) general-maior - chestor principal de poliție;

i) general-locotenent - chestor-șef de poliție;

j) general - chestor general de poliție.

B. Agenții de poliție:

a) maistru militar clasa a IV-a și sergent-major - agent de poliție;

b) maistru militar clasa a III-a și plutonier - agent principal de poliție;

c) maistru militar clasa a II-a și plutonier-major - agent-șef adjunct de poliție;

d) maistru militar clasa I și plutonier adjutant - agent-șef de poliție;

e) maistru militar principal și plutonier adjutant-șef - agent-șef principal de poliție.

(2) Echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de poliție este valabilă și în cazul încetării raporturilor de serviciu ale polițiștilor, precum și în cazul mutării cadrelor militare sau a polițiștilor între unitățile de poliție și celelalte unități ale Ministerului Administrației și Internelor ori în cazul transferului la/de la alte instituții din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, după caz.

(3) Comisarilor-șefi de poliție care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani și au fost încadrați în această perioadă cel puțin 3 ani în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliție sau general de brigadă ori superioare și au fost apreciați în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puțin «foarte bun», la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliție, în condițiile prezentei legi.

(4) Polițiștii ofițeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente.

(5) Ofițerilor de poliție stabiliți la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.

(6) Agenții de poliție care nu au absolvit studii liceale și postliceale cu diplomă vor fi încadrați în funcții potrivit gradelor profesionale echivalente. (…)

(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit

alin. (1) și cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).

(10) Acordarea gradelor profesionale pentru polițiști se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul «Zilei Poliției Române».

(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a polițiștilor se face potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

(12) Acordarea gradelor profesionale polițiștilor prevăzuți la art. 9 alin. (2) și la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.

17. Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) și (2) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică și art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent.

18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că argumentarea autorului excepției de neconstituționalitate nu ridică probleme de constituționalitate, ci, dimpotrivă, cuprinde chestiuni care excedează competenței Curții Constituționale. Astfel, pe de o parte, se solicită completarea dispozițiilor legale criticate și, pe de altă parte, este exprimată nemulțumirea față de conduita unor autorități administrative, respectiv casele sectoriale de pensii.

19. În primul rând, se impune constatarea că, în realitate, criticile formulate tind la o modificare a dispozițiilor de lege criticate. Or, aceste aspecte nu reprezintă veritabile critici de neconstituționalitate și, ca atare, Curtea nu se poate pronunța asupra lor, întrucât nu are competența de a modifica dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate, așa cum prevede art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 (pentru o ilustrare exemplificativă a unei situații în care Curtea a respins, ca inadmisibilă, o excepție de neconstituționalitate motivată în asemenea manieră, a se vedea Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, paragraful 14).

20. O admitere a excepției de neconstituționalitate formulate în asemenea condiții ar echivala, potrivit jurisprudenței Curții, cu subrogarea acesteia în sfera de competență a legiuitorului, încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ [a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 89 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014, nr. 502 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, nr. 44 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 mai 2015, sau nr. 130 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 11 mai 2015].

21. În al doilea rând, Curtea observă că autorul invocă o presupusă conduită neconstituțională a unei autorități administrative. Însă, în sistemul normativ constituțional actual, actele normative adoptate de către autoritățile administrative nu pot fi evaluate din perspectiva conformității lor cu Constituția, ci exclusiv din perspectiva conformității lor cu reglementarea primară (lege, ordonanță a Guvernului, ordonanță de urgență a Guvernului), pe calea contenciosului administrativ. Astfel, exemplificativ, Curtea Constituțională a statuat că acte administrative precum hotărârile Guvernului, inclusiv unele prin care se aprobă normele metodologice de aplicare a legii (a se vedea, exemplificativ, deciziile nr. 121 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 348 din 6 mai 2016, nr. 474 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 30 octombrie 2014, sau nr. 726 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015), sau ordine de miniștri (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 1 iulie 2015) nu pot fi evaluate de către Curtea Constituțională din perspectiva conformității lor cu Legea fundamentală.

22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) și a cap. VI - Jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat [art. 97-105] din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a art. 53 și art. 73 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Toader Gribincea în Dosarul nr. 1.695/99/2017 al Tribunalului Iași - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Iași - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 noiembrie 2018.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva