DECIZIE nr. 189/2020

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Atilla - judecător

Cosmin-Marian Văduva - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Constantin Cristian Fota în Dosarul nr. 21.312/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 954D/2018.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarele nr. 1.374D/2018, nr. 1.466D/2018, nr. 1.551D/2018, nr. 1.552D/2018, nr. 1.591D/2018, nr. 1.592D/2018, nr. 1.593D/2018, nr. 1.594D/2018, nr. 1.636D/2018, nr. 1.767D/2018, nr. 1.801D/2018, nr. 1.817D/2018, nr. 2.027D/2018, nr. 2.066D/2018, nr. 2.076D/2018, nr. 2.081D/2018, nr. 2.115D/2018, nr. 2.184D/2018, nr. 2.185D/2018, nr. 2.199D/2018, nr. 2.222D/2018, nr. 2.223D/2018, nr. 2.250D/2018, nr. 2.254D/2018, nr. 2.255D/2018, nr. 2.275D/2018, nr. 76D/2019, nr. 94D/2019, nr. 119D/2019, nr. 121D/2019, nr. 140D/2019, nr. 170D/2019, nr. 181D/2019, nr. 191D/2019, nr. 192D/2019, nr. 211D/2019, nr. 385D/2019, nr. 387D/2019 și nr. 420D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepțiile de neconstituționalitate au fost ridicate de Gheorghe Neacșu în Dosarul nr. 3.188/120/2018* al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Ioan Lahman, de Dorel Aurel Lungu, de Dan Cristian Haureș, de Augustin Cristian Cucoreanu, de Sorinel Stegaru, de Constantin Nechita și de Ilie Eugen Epure în Dosarele nr. 4.180/40/2017, nr. 4.619/40/2017, nr. 4.373/40/2017, nr. 4.667/40/2017, nr. 2.060/40/2017, nr. 2.442/40/2017 și nr. 2.443/40/2017 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, de Teodor Călin Ciuchea, de Stelian Buiciuc, de Aurel Pușcașu, de Gheorghe Aungurenci, de Cristian Hociung și alții, de Petru Purice și de Cristian Pînzar în Dosarele nr. 589/86/2018*, nr. 130/40/2018*, nr. 24/40/2018*, nr. 745/49/2018*, nr. 8.156/86/2017*, nr. 485/40/2018* și nr. 157/40/2018* ale Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Mariana Olariu, de Dorin Popoi, de Costel Guraliuc și alții, de Dumitru Daniliuc, de Bebi Ioniceanu, de Grigoraș Costel Lepșa, de Ioan-Dan Oltean, de Stelian Pinghireac și de Dănuț Sandu în Dosarele nr. 3/40/2018*, nr. 424/40/2018*, nr. 15/40/2018*, nr. 93/40/2018*, nr. 762/40/2018*, nr. 937/40/2018*, nr. 940/40/2018*, nr. 4.461/40/2017* și nr. 4.293/40/2017* ale Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Pavel Agafiței în Dosarul nr. 761/40/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Alexandru Radu Bălteanu în Dosarul nr. 3.424/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, de Lucian Kamberian Mocenco în Dosarul nr. 5.604/118/2017* al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Nicolae Constantin Gîrbocea, de Florin Savu, de Dan Cucoranu, de Constantin Rădoacă, de Dorin Ciucioiu și alții, precum și de către Ion Mihalcea în Dosarele nr. 3.366/118/2017*, nr. 3.679/118/2017*, nr. 8.809/118/2017, nr. 4.388/118/2017*, nr. 6.248/118/2017* și nr. 762/118/2018 ale Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ionel Muscă și de Cristian Durnea în Dosarele nr. 5.832/99/2018 și nr. 5.833/99/2018 ale Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Călin Mihai Poenar, de Dorin Ioan Marinescu, de Viorel Octavian V. Baba și de Paul Dan Nicorici în Dosarele nr. 159/97/2018, nr. 492/97/2018, nr. 582/97/2018 și nr. 839/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia -– Secția de contencios administrativ și fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa tuturor părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că domnul Nicolae Slabu, autorul excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții Constituționale nr. 13D/2019, care nu are termen în data de 26 mai 2020, a depus o cerere de conexare la Dosarul Curții nr. 954D/2018. De asemenea, autorul excepției de neconstituționalitate din Dosarul Curții nr. 1.636D/2018 a depus o cerere de judecare în lipsă, precum și o cerere de admitere a excepției.

6. De asemenea, magistratul-asistent precizează că în Dosarele Curții nr. 1.767D/2018, nr. 2.076D/2018 și nr. 2.275D/2018, avocatul Dănuț Beteringhe a depus, pentru autorii excepțiilor, o cerere de judecare în lipsă.

7. Curtea pune în discuție cererea de conexare a Dosarului nr. 13D/2019 la Dosarul nr. 954D/2018 și, din oficiu, conexarea dosarelor strigate la Dosarul nr. 954D/2018. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de conexare a Dosarului Curții nr. 13D/2019 la Dosarul Curții nr. 954D/2018 și este de acord cu măsura conexării dosarelor.

8. Curtea respinge cererea de conexare menționată și, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 954D/2018, care a fost primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că în această materie există precedent constituțional și solicită menținerea acestei jurisprudențe, nefiind temeiuri pentru modificare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin Decizia civilă nr. 1.946 din 29 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 21.312/3/2017, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de Constantin Cristian Fota și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 954D/2018.

11. Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/120/2018*, Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Neacșu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.374D/2018.

12. Prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.180/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ioan Lahman și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.466D/2018.

13. Prin Încheierea din 8 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.619/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dorel Aurel Lungu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.801D/2018.

14. Prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.373/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dan Cristian Haureș și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.817D/2018.

15. Prin Încheierea din 6 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.667/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Augustin Cristian Cucoreanu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.250D/2018.

16. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.060/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Sorinel Stegaru și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 191D/2019.

17. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.442/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin Nechita și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 192D/2019.

18. Prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.443/40/2017, Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ilie Eugen Epure și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 211D/2019.

19. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 589/86/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Teodor Călin Ciuchea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.027D/2018.

20. Prin Decizia nr. 3.096 din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 130/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Stelian Buiciuc și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.115D/2018.

21. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 24/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Aurel Pușcașu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.222D/2018.

22. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 745/49/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Aungurenci și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.223D/2018.

23. Prin Încheierea din 8 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.156/86/2017*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Cristian Hociung și alții și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 140D/2019.

24. Prin Încheierea din 16 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 485/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Petru Purice și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 181D/2019.

25. Prin Încheierea din 18 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 157/40/2018*, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Cristian Pînzar și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 420D/2019.

26. Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3/40/2018*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Mariana Olariu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.551D/2018.

27. Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 424/40/2018*, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dorin Popoi și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.552D/2018.

28. Prin Sentința nr. 546 din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 15/40/2018*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Costel Guraliuc și alții și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.591D/2018.

29. Prin Sentința nr. 547 din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 93/40/2018*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dumitru Daniliuc și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.592D/2018.

30. Prin Sentința nr. 552 din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 762/40/2018*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Bebi Ioniceanu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.593D/2018.

31. Prin Sentința nr. 554 din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 937/40/2018*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Grigoraș Costel Lepșa și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.594D/2018.

32. Prin Sentința nr. 658 din 12 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 940/40/2018*, Tribunalul Botoșani – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ioan-Dan Oltean și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.254D/2018.

33. Prin Sentința nr. 670 din 14 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.461/40/2017*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Stelian Pinghireac și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.255D/2018.

34. Prin Sentința civilă din 16 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.293/40/2017*, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dănuț Sandu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 387D/2019.

35. Prin Încheierea din 27 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 761/40/2018, Tribunalul Botoșani - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Pavel Agafiței și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 121D/2019.

36. Prin Încheierea din 8 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.424/63/2018, Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Alexandru Radu Bălteanu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.636D/2018.

37. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.604/118/2017*, Tribunalul Constanța – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Lucian Kamberian Mocenco și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.066D/2018.

38. Prin Decizia civilă nr. 1.097 din 10 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.366/118/2017*, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Nicolae Constantin Gîrbocea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.767D/2018.

39. Prin Decizia civilă nr. 1.342/CA din 1 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.679/118/2017*, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Florin Savu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.076D/2018.

40. Prin Decizia civilă nr. 1.255 din 22 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.809/118/2017, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dan Cucoranu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.275D/2018.

41. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.388/118/2017*, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin Rădoacă și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 76D/2019.

42. Prin Decizia civilă nr. 9/CA din 9 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.248/118/2017*, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dorin Ciucioiu și alții și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 119D/2019.

43. Prin Decizia civilă nr. 191/CA din 14 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 762/118/2018, Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ion Mihalcea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 385D/2019.

44. Prin Sentința nr. 1.820/CA din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.832/99/2018, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Ionel Muscă și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.184D/2018.

45. Prin Sentința nr. 1.821/CA din 29 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.833/99/2018, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Cristian Durnea și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.185D/2018.

46. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 159/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Călin Mihai Poenar și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.081D/2018.

47. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 492/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Dorin Ioan Marinescu și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.199D/2018.

48. Prin Încheierea din 3 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 582/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Viorel Octavian V. Baba și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 94D/2019.

49. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 839/97/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Excepția a fost ridicată de Paul Dan Nicorici și formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 170D/2019.

50. Excepția a fost invocată în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Cu titlu de excepție, în Dosarul nr. 1.374D/2018, obiectul litigiului constă în acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

51. În motivarea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt criticate, în primul rând, din perspectiva principiilor securității și stabilității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. Dispozițiile criticate au creat un climat de instabilitate juridică și au încălcat principiul clarității și previzibilității actelor normative. Astfel, pe de o parte, ajutoarele și indemnizațiile menționate în art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt reglementate în dispoziții care nu mai sunt în vigoare, respectiv art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Pe de altă parte, în art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 nu sunt menționate în mod expres dispozițiile legale antereferite.

52. Autorii observă că Legea-cadru nr. 284/2010 a constituit legea-cadru de salarizare a personalului bugetar. Art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 a prevăzut aplicarea ei etapizată, prin legi anuale de salarizare, fiind adoptate din 2010 și până în 2017 ordonanțe de urgență anuale, prin care s-a dispus pentru o perioadă limitată pe durata unui an calendaristic neacordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. Prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că acestea doar au suspendat exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor, neavând semnificația desființării acestora.

53. La data de 1 iulie 2017, au fost abrogate, potrivit art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 284/2010 și actele normative anuale de suspendare. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 care prevede suspendarea pentru perioada ianuarie-februarie 2017 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 care prevede suspendarea pentru perioada martie-decembrie 2017 nu au fost abrogate, dar efectele juridice ale acestora nu se mai pot produce, având în vedere abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010.

54. Autorii excepției precizează că Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede vreun drept de natura celor instituite de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. În expunerea de motive a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, se arată că necesitatea adoptării sale survine ca urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 are caracterul unei legi speciale față de Legea-cadru nr. 153/2017.

55. Raportându-se la conținutul dispozițiilor criticate, autorii arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea, ca un corolar al acestor considerente, din jurisprudența Curții Constituționale se desprinde concluzia că nu ar exista o lipsă de previzibilitate a prevederilor legale și incertitudine cu privire la existența acestor drepturi. Cu toate acestea, arată autorii, aplicabilitatea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este condiționată de existența unei dispoziții care să prevadă dreptul care nu este acordat. Această condiție nu este, însă, respectată, câtă vreme dispozițiile criticate nu cuprind vreo mențiune care să se refere la ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. Deși Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede drepturile prevăzute în Legea-cadru nr. 284/2010, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 „le înlătură de la exercitare pentru anul 2018“.

56. În continuare, autorii arată că dispozițiile art. 58 alin. (1) și cele ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative consacră principiul potrivit căruia suspendarea dispozițiilor unui act normativ poate interveni numai pe durata existenței acestuia, dar nu poate supraviețui normei pe care o suspendă. De asemenea, art. 66 din Legea nr. 24/200 0 recunoaște abrogarea și în cazul normelor suspendate, dar din momentul abrogării actului încetează suspendarea efectelor acestuia. Sunt invocate decizii ale Curții Constituționale, de exemplu deciziile nr. 26 din 18 ianuarie 2012 și nr. 654 din 17 octombrie 2017, care impun respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 și stabilesc că, prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare, se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Sunt invocate, de asemenea, și decizii ale Curții Constituționale referitoare la aplicabilitatea legii noi doar pentru viitor, nu și pentru situații din trecut. Ca atare, chiar dacă ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, atât timp cât prin nicio dispoziție legală nu le-a fost înlăturată existența, suspendarea exercițiului acestora nu echivalează cu însăși eliminarea lor.

57. În continuarea motivării excepției, autorii observă că art. 58 alin. (1) și art. 66 din Legea nr. 24/200 0 fac referire expresă la evenimentele care pot interveni în perioada în care un act normativ este în vigoare, fiind evident că suspendarea aplicării unui text de lege care este abrogat expres nu mai poate interveni.

58. Autorii excepției de neconstituționalitate arată, mai departe, că drept urmare a adoptării dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, în lipsa unui act normativ care să prevadă dreptul suspendat în anul 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, a reținut atât prelungirea suspendării exercițiului drepturilor și pentru anul 2018, cât și faptul că prin suspendarea repetată s-a pierdut însăși speranța legitimă de valorificare efectivă a acestora [pct. 95, 96, 97 din Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 ].

59. Autorii mai arată că principiul încrederii în statul de drept implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor. Acest principiu impune și ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicați să se bucure efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. De asemenea, aceștia nu contestă că au fost prematur introduse acțiunile pe durata suspendării exercițiului dreptului. Totuși, nu se poate admite prelungirea valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui ( Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii).

60. De asemenea, autorii excepției susțin că principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilinduse necesitatea respectării lui atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniind și ea importanța acestuia. Autorii arată că lipsa de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale înfrânge principiul securității raporturilor juridice, corelat cu principiul încrederii juridice, și, implicit, duce la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.

61. Este invocată și Decizia Curții Constituționale nr. 42 din 22 ianuarie 2014 prin care s-a reținut că suspendarea repetată a acordării drepturilor pentru mai mulți ani la rând ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de drept, creând astfel incertitudini cu privire la existența acestora. Autorii conchid că securitatea raporturilor juridice este încălcată atâta vreme cât este prelungită măsura suspendării unui act abrogat, când se reține prematuritatea unor acțiuni introduse după abrogarea actului normativ și, în același timp, pierderea înseși speranței legitime de valorificare efectivă a acestui drept, necontestat totuși.

62. În ceea ce privește încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, se arată că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017 trebuie să se aplice strict raportat la prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 și nu își pot extinde efectele asupra Legii-cadru nr. 284/2010, neavând putere retroactivă. O altă interpretare ar înfrânge principiul neretroactivității legilor. Astfel, un drept, odată stabilit în conformitate cu legea care îl guvernează în momentul actului juridic respectiv, reprezintă un element al statutului juridic al beneficiarului, rezultând dintr-un angajament al statului, acceptat de beneficiar și, ca și în cazul angajamentelor civile, el nu poate fi modificat unilateral nici măcar prin lege, întrucât o asemenea lege s-ar aplica retroactiv asupra unor situații consolidate, reprezentând drepturi câștigate aflate sub autoritatea statului de drept, drepturi a căror stabilitate nu poate fi atinsă decât prin încălcarea Constituției. Dacă o altă soluție ar fi acceptată, ar însemna că, sub diferite pretexte, orice drepturi decurgând din situații juridice create prin lege ar putea fi suprimate, reduse, modificate pe calea unei alte legi, în funcție de interese politice, de rațiuni pseudo-economice, de neputința guvernanților de a rezolva corespunzător probleme economice etc.

63. Este încălcat, în opinia autorilor, și dreptul de proprietate privată, respectiv art. 44 alin. (8) din Constituție și Protocolul adițional la Convenție.

64. În continuare, autorii arată că măsura criticată a fost adoptată cu încălcarea art. 53 din Constituție, așadar, aduce atingere existenței dreptului de proprietate al beneficiarilor ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. În plus, restrângerea dreptului prevăzut de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 nu se poate realiza prin simpla invocare a binelui public, fiind nevoie de o motivare concretă cu privire la dreptul care este restrâns. De asemenea, restrângerea trebuie să indice în mod precis doar cazurile care prezintă o incontestabilă importanță, clar definite. Invocarea constrângerilor bugetare nu este reală, în opinia autorilor, deoarece, ulterior adoptării actului normativ care conține dispozițiile criticate, s-au acordat diverse facilități fiscale altor categorii de subiecți de drept care, însumate, depășesc cu mult valoarea indemnizațiilor prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. În sfârșit, se mai arată că, prin măsura criticată, dreptul instituit de dispozițiile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, care, prin natura lui, este personal, se transformă într-un „iluzoriu drept al moștenitorilor“, din cauza amânării succesive de 10 ani a acordării acestuia și ținând cont de speranța de viață din România. De asemenea, măsura este discriminatorie, deoarece instituie inegalități între cei în mod egal îndreptățiți la acordarea indemnizației prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. În sfârșit, se arată că acest drept a fost instituit de legiuitor în considerarea celor reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 cu referire la independența magistraților.

65. Sunt invocate și prevederile art. 54 din Constituție referitoare la fidelitatea față de țară, arătându-se că acordarea ajutoarelor prevăzute în art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 este strâns legată de activitatea cadrelor militare din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, care nu s-a limitat, în timp, la durata unui program normal de lucru și pentru care nu a existat posibilitatea compensării cu timp liber sau a plății suplimentare.

66. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.

67. Tribunalul Dâmbovița - Secția I civilă, sugerează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

68. Curtea de Apel Suceava - Secția I civilă arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.

69. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.

70. Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.027D/2018, nu-și exprimă punctul de vedere.

71. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.

72. Curtea de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt neconstituționale.

73. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.

74. Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 1.551D/2018, arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale.

75. Tribunalul Botoșani - Secția I civilă arată că Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, care are un conținut similar cu art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017.

76. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal arată că Curtea Constituțională ar putea reține, eventual, că justificarea adoptării dispozițiilor criticate nu se mai încadrează în criteriile art. 53 din Constituție.

77. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale.

78. Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată.

79. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

80. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

81. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

82. Obiectul excepției de neconstituționalitate ridicate în 19 dintre dosarele conexate în prezenta cauză îl reprezintă, potrivit actelor de sesizare, dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare.

83. Având în vedere motivarea excepției ridicate în aceste 19 dosare, precum și motivarea excepției ridicate în celelalte 21 dosare conexate în cauza de față, Curtea reține ca obiect al acesteia dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 care au următorul cuprins:

(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

84. Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligativitatea respectării legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 21 privind liberul acces la justiție, art. 44 alin. (8) referitor la prezumția dobândirii licite a averii, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 54 privind fidelitatea față de țară, precum și Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

85. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 consacră o măsură care face parte din politica statului de suspendare a acordării unor drepturi de natură salarială. Aceste drepturi salariale sunt prevăzute de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, sau de art. 20 din anexa nr. VII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională - la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, abrogată, începând cu data de 1 iulie 2017, de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Astfel, art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede că „Judecătorii și procurorii cu vechime continuă în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii“, iar art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 dispune că

(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel: Vechime efectivă: - până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; - între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; - între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; - între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; - între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; - între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; - peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază.

(2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază.

86. Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 ( deciziile nr. 403 din 6 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 9 octombrie 2019, nr. 836 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 4 aprilie 2020, și nr. 45 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 7 mai 2020). Astfel, în paragrafele 94 și 95 ale Deciziei nr. 403 din 6 iunie 2019 au fost rezumate considerentele și soluțiile Curții cu privire la constituționalitatea dispozițiilor de suspendare a plății drepturilor salariale în intervalul 2010-2017.

87. Cu referire la critica privind neconformitatea art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 cu art. 1 alin. (5) din Constituție care impune standardele privind calitatea legii, Curtea a reiterat statuările sale anterioare prin care a constatat conformitatea cu aceste standarde a actelor normative de suspendare a drepturilor salariale pentru intervalul 2010-2017 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragrafele 96-98). În aceste decizii, Curtea a reținut că înțelesul normelor de suspendare a plății drepturilor salariale a fost clarificat prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, în interpretarea instanței supreme, voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/ indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept, precum și faptul că dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat.

88. De asemenea, Curtea a reținut că autorii excepției ridicate în cauza soluționată prin Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019 au identificat, în mod corect, normele de drept substanțial, respectiv art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a cărei aplicabilitate în 2018 este reglementată de art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017.

89. În plus, Curtea a statuat că autorii au înțeles greșit semnificația abrogării art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, urmarea acestei abrogări este previzibilă și clară, în sensul că, dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, nu mai beneficiază de ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 (a se vedea Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, paragrafele 99-101).

90. Distinct de cele reținute de Curte în Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019, se constată că, prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că solicitarea instanței de trimitere referitoare la lămurirea înțelesului dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este inadmisibilă, având în vedere că acestea nu sunt neclare, imprecise, lacunare (a se vedea paragraful 71 din Decizia nr. 20 din 20 mai 2019 ). Cu alte cuvinte, instanța supremă, în exercitarea rolului său constituțional de asigurare a interpretării și aplicării unitare a legii, a confirmat faptul că prevederile criticate în cauza de față nu sunt neclare, imprecise, lacunare.

91. Cu referire la invocarea de către autorii excepției a art. 15 alin. (2) teza întâi din Constituție, Curtea observă că a constatat conformitatea cu această normă constituțională a unor dispoziții cu un conținut similar cu cel al art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Astfel, prin deciziile nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015 paragraful 24, și nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 18, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu retroactivează, ci prevăd că în anul 2011 nu se aplică dispozițiile de lege care reglementează acordarea de ajutoare, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

92. Cu referire la critica formulată din perspectiva art. 44 alin. (8) din Constituție și Primul Protocol adițional la Convenție, se reține că, în Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 52, Curtea a făcut trimitere la Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, prin care s-a stabilit că statul este în măsură să hotărască ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare.

93. În ceea ce privește critica formulată din perspectiva art. 53 din Constituție, sunt relevante considerentele paragrafului 29 din Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018, în sensul că drepturile bănești în discuție reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Prin urmare, legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora și, de asemenea, să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală.

94. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 54 din Constituție, se observă că autorii denaturează semnificația conceptului de fidelitate față de țară, precum și a îndatoririi având un asemenea obiect. În primul rând, fidelitatea față de țară este independentă de orice prestație a țării față de locuitorii ei, având un caracter necondiționat, izvorât din pactul social la care sunt parte toți cei care fac parte din poporul român. În al doilea rând, textul constituțional nu se adresează exclusiv militarilor, ci tuturor cetățenilor cărora le sunt încredințate funcții publice.

95. Având în vedere, pe de o parte, că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale și, ca atare, că soluțiile și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză și, pe de altă parte, considerentele suplimentare reținute, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

96. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Constantin Cristian Fota în Dosarul nr. 21.312/3/2017 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, de Gheorghe Neacșu în Dosarul nr. 3.188/120/2018* al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Ioan Lahman, de Dorel Aurel Lungu, de Dan Cristian Haureș, de Augustin Cristian Cucoreanu, de Sorinel Stegaru, de Constantin Nechita și de Ilie Eugen Epure în Dosarele nr. 4.180/40/2017, nr. 4.619/40/2017, nr. 4.373/40/2017, nr. 4.667/40/2017, nr. 2.060/40/2017, nr. 2.442/40/2017 și nr. 2.443/40/2017 ale Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, de Teodor Călin Ciuchea, de Stelian Buiciuc, de Aurel Pușcașu, de Gheorghe Aungurenci, de Cristian Hociung și alții, de Petru Purice, de Cristian Pînzar în Dosarele nr. 589/86/2018*, nr. 130/40/2018*, nr. 24/40/2018*, nr. 745/49/2018*, nr. 8.156/86/2017*, nr. 485/40/2018* și nr. 157/40/2018* ale Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Mariana Olariu, de Dorin Popoi, de Costel Guraliuc și alții, de Dumitru Daniliuc, de Bebi Ioniceanu, de Grigoraș Costel Lepșa, de Ioan-Dan Oltean, de Stelian Pinghireac și de Dănuț Sandu în Dosarele nr. 3/40/2018*, nr. 424/40/2018*, nr. 15/40/2018*, nr. 93/40/2018*, nr. 762/40/2018*, nr. 937/40/2018*, nr. 940/40/2018*, nr. 4.461/40/2017* și nr. 4.293/40/2017* ale Tribunalului Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Pavel Agafiței în Dosarul nr. 761/40/2018 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Alexandru Radu Bălteanu în Dosarul nr. 3.424/63/2018 al Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, de Lucian Kamberian Mocenco în Dosarul nr. 5.604/118/2017* al Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, de Nicolae Constantin Gîrbocea, de Florin Savu, de Dan Cucoranu, de Constantin Rădoacă, de Dorin Ciucioiu și alții, precum și de către Ion Mihalcea în Dosarele nr. 3.366/118/2017*, nr. 3.679/118/2017*, nr. 8.809/118/2017, nr. 4.388/118/2017*, nr. 6.248/118/2017* și nr. 762/118/2018 ale Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Ionel Muscă și de Cristian Durnea și Dosarele nr. 5.832/99/2018 și nr. 5.833/99/2018 ale Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Călin Mihai Poenar, de Dorin Ioan Marinescu, de Viorel Octavian V. Baba și de Paul Dan Nicorici în Dosarele nr. 159/97/2018, nr. 492/97/2018, nr. 582/97/2018 și nr. 839/97/2018 ale Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Curții de Apel Suceava - Secția I civilă, Curții de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Botoșani - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Constanța - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 26 mai 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva