DECIZIE nr. 231/2020

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător

Marian Enache - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^2 alin. (3) și (4) și ale art. 9^2 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepție ridicată de Petre Sandu în Dosarul nr. 3.344/109/2016 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.674D/2017.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că la dosar autorul excepției a depus mai multe documente, după cum urmează: o cerere de modificare a excepției prin care extinde obiectul acesteia la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 în integralitatea sa, concluzii cu privire la neconstituționalitatea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, un document intitulat „fișă tehnică“ a excepției în care sunt prezentate în rezumat argumentele și documentele depuse, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, documentele aferente procesului legislativ de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 aflate pe pagina de internet a Camerei Deputaților. Totodată, acesta a formulat o cerere în sensul comunicării către Guvern și Avocatul Poporului a cererii de modificare a obiectului excepției depuse în fața Curții pentru ca aceștia să își poată exprima punctele de vedere.

4. Președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public cu privire la cererea de modificare a excepției sub aspectul extinderii obiectului la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și cu privire la comunicarea acesteia către Guvern și Avocatul Poporului.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de extindere a obiectului excepției și, ca o consecință, de respingere a cererii de comunicare a acesteia către autoritățile publice menționate.

6. Curtea, deliberând, respinge cererile constatând că punctele de vedere au fost comunicate la dosarul cauzei în raport cu motivarea excepției formulată în fața instanței care a sesizat instanța de contencios constituțional.

7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că reglementarea procedurii de obținere sau de preschimbare a certificatului de revoluționar intră în marja de apreciere a legiuitorului, normele aplicându-se fără privilegii și fără discriminări tuturor destinatarilor acestora.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

8. Prin Încheierea din 6 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.344/109/2016, Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3^2 alin. (3) și (4) și ale art. 9^2 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepția a fost ridicată de Petre Sandu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva sentinței prin care i s-a respins cererea de obligare a Comisiei parlamentare a revoluționarilor din Decembrie 1989 și a Secretariatului de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 la soluționarea favorabilă a cererii de acordare a titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“.

9. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată, în esență, că solicitantul unui nou certificat ar trebui să depună certificatul anterior în original, împreună cu legitimația aferentă la data eliberării noilor documente, iar nu odată cu cererea de eliberare așa cum prevede art. 3^2 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. Această obligație aduce atingere dreptului său de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție deoarece, potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 341/2004, în forma în vigoare înainte de modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, certificatul este singurul document valabil pentru a beneficia de prevederile acestei legi. Legitimația aferentă este, de asemenea, singurul document valabil pentru a beneficia de călătoriile gratuite la care face referire art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004 tot în forma în vigoare înainte de modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014.

10. Se susține că prevederile art. 9^2 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 aduc atingere art. 1 alin. (3) și art. 16 alin. (2) din Constituție, deoarece persoanele care solicită eliberarea noilor certificate poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor și probelor aflate în acestea. Autorul arată că din cauza modului de gestionare a dosarelor de către Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, din cauza faptului că la dosarul aflat în arhiva Secretariatului au avut acces persoane necunoscute, nu poate să își asume corectitudinea întocmirii acestuia. Mai mult, angajarea răspunderii se face la data depunerii cererii de eliberare a noului certificat, iar nu la data depunerii inițiale a documentelor.

11. De asemenea, se mai arată că textele de lege criticate aduc atingere și art. 51 alin. (1) din Constituție, deoarece autorului i-a fost încălcat dreptul de petiționare prin aceea că Secretariatul de Stat nu a înregistrat cererea autorului în registrul special instituit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Secretariatul de Stat i-a comunicat printr-o adresă un răspuns potrivit căruia cererea făcută nu este conformă cu legea, fără a emite însă o decizie de admitere sau respingere a acesteia.

12. Totodată, se arată că prevederile legale criticate aduc atingere art. 52 alin. (1) și art. 21 coroborate cu art. 124 și art. 126 alin. (6) din Constituție, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece adresa prin care Secretariatul de Stat i-a răspuns nu poate fi supusă controlului instanței de contencios administrativ. Se înlătură astfel garanția controlului judiciar al actelor administrative, inclusiv în ceea ce privește refuzul de eliberare.

13. Autorul solicită să se constate că toate deciziile Curții Constituționale prin care s-au respins excepții de neconstituționalitate referitoare la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, anterioare Hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 52/2017 prin care s-a reținut caracterul de „asigurări sociale“ a indemnizațiilor prevăzute la art. 4 din Legea nr. 341/2004 „au încălcat autoritatea de lucru judecat a Deciziei Curții Constituționale nr. 426 din 13 noiembrie 2003. Faptul că indemnizațiile sunt asigurări sociale a fost recunoscut explicit prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție și confirmat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 767 din 14 decembrie 2016 “. Deciziile Curții Constituționale au încălcat și principiul constituțional potrivit căruia un drept social câștigat nu mai poate fi retras.

14. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale și că acestea instituie condiții de formă pentru a beneficia de drepturile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Instituirea unor asemenea condiții nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, deoarece nu golește de conținut vreun drept al reclamantului, ci reprezintă maniera în care executivul, în exercitarea competenței sale de legiferare, conform art. 115 alin. (4) din Constituție, a optat să realizeze dezideratele asumate prin nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014.

15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

16. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la considerentele deciziilor nr. 864 din 10 decembrie 2015 și nr. 1.576 din 7 decembrie 2011.

17. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, deoarece toți titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleași etape legale, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea art. 16 din Constituție. Legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, precum și de a reglementa termene și o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilității vechilor certificate, ceea ce nu aduce atingere celorlalte prevederi din Legea fundamentală.

18. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

19. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

20. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3^2 alin. (3) și (4) și ale art. 9^2 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările aduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, act normativ publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Textele de lege criticate au următorul cuprins: – Art. 3^2 alin. (3) și (4):

(3) Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare și completare a normelor de aplicare a prezentei legi.

(4) Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă.

– Art. 9^2 alin. (1):

Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor și probelor aflate în acestea.

21. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) - Statul român, art. 16 alin. (2) referitor la supremația legii, art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - Nivelul de trai, art. 51 alin. (1) - Dreptul de petiționare, art. 52 alin. (1) - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 - Înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (6) referitor la controlul judecătoresc al actelor administrative. Sunt încălcate și prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

22. În prealabil, referitor la cererea de modificare și completare a excepției de neconstituționalitate depusă de către autor, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești

“, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată. Obiectul excepției de neconstituționalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică și se completează excepția de neconstituționalitate formulată direct în fața Curții Constituționale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea în același sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, și Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Așa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată.

23. Curtea constată că scopul legii îl constituie instituirea unei proceduri pentru obținerea titlului de „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant“, titlu ce semnifică exprimarea recunoștinței statului român față de persoanele care au avut un rol determinant la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Necesitatea schimbării titlurilor a fost consecința faptului că Legea nr. 341/2004, în forma în vigoare la data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, nu mai corespundea realităților social-politice și economice actuale, iar aplicarea greșită sau abuzivă generase inechități și multiplicarea numărului beneficiarilor.

24. Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat texte de lege ce impuneau îndeplinirea unor obligații procedurale în vederea obținerii certificatelor corespunzătoare titlurilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, considerentele reținute atunci fiind aplicabile și în prezenta cauză. Astfel, cu acele prilejuri, Curtea a reținut că dreptul de a obține un titlu prevăzut de Legea nr. 341/2004 nu este un drept constituțional, ci unul acordat prin lege, și că legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile de acordare a certificatelor de revoluționar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum și de a prevedea anumite termene și o procedură de preschimbare a certificatelor (a se vedea Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016, paragraful 16, și Decizia nr. 316 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 4 noiembrie 2019, paragraful 21).

25. Referitor la critica privind încălcarea art. 44 din Constituție, Curtea observă că instituirea unei proceduri de obținere a unui certificat prin care să se acorde un nou titlu nu aduce atingere textului constituțional invocat. Aceasta deoarece, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege. Astfel, prin textele de lege criticate s-au reglementat anumite condiții pentru dobândirea certificatului prin care se acordă titlul de Luptător cu Rol Determinant, în acord cu textul constituțional anterior menționat (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012).

26. În ceea ce privește critica referitoare la prevederile art. 9^2 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 prin raportare la art. 1 alin. (3) și art. 16 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că autorul nu indică motivele pentru care textul este neconstituțional, ci își exprimă anumite temeri legate de activitatea persoanelor din cadrul Secretariatului de Stat, aspecte ce excedează controlului de constituționalitate.

27. În final, Curtea mai observă că din motivele expuse de autor nu se poate stabili în mod rezonabil o legătură între textele de lege criticate care obligă la depunerea unei cereri conform unui model stabilit printr-un act normativ, depunerea certificatului și a legitimației în original și angajarea răspunderii pentru actele existente în dosar, pe de-o parte, și textele constituționale ce reglementează accesul liber la justiție, nivelul de trai, dreptul de petiționare, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, înfăptuirea justiției și controlul judecătoresc al actelor administrative, pe de altă parte, astfel că textele constituționale invocate nu au incidență în cauză.

28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre Sandu în Dosarul nr. 3.344/109/2016 al Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3^2 alin. (3) și (4) și ale art. 9^2 alin. (1) din Legea recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 2 iunie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu