DECIZIE nr. 19/2025

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia-Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Oana-Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dan Vasilică în Dosarul nr. 34.119/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 89D/2020.

2. La apelul nominal lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Invocă, în acest sens, considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 237 din 27 aprilie 2023.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 34.119/301/2019, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dan Vasilică într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind durata procesului penal.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituționale privind principiul legalității și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, întrucât nu prevăd o sancțiune în cazul nerespectării termenului stabilit pentru ca procurorul să rezolve cauza potrivit dispozițiilor art. 327 din Codul de procedură penală, respectiv pentru ca instanța de judecată să soluționeze cauza. Arată că, practic, este posibil ca partea interesată să facă, în mod repetat, contestație privind durata procesului penal, însă, chiar în condițiile admiterii acestor contestații, organele de urmărire penală să rămână în pasivitate. Consideră că, astfel, nu se poate asigura un remediu efectiv cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, termenul stabilit de instanță pentru soluționarea procesului penal fiind un termen de recomandare pentru organele de urmărire penală, a cărui nerespectare nu poate atrage decât sancționarea disciplinară a magistratului care nu îl respectă.

6. Judecătoria Sectorului 3 București - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale cu privire la previzibilitatea legii, și anume deciziile nr. 26 din 18 ianuarie 2012, nr. 448 din 29 octombrie 2013, nr. 17 din 21 ianuarie 2015. De asemenea, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil și la un recurs efectiv, așa cum se reflectă aceasta și în deciziile Curții Constituționale, de exemplu, în Decizia nr. 431 din 26 martie 2009.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au fost introduse prin prevederile art. 102 pct. 293 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins: „(1) Când apreciază contestația ca fiind întemeiată, judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța admite contestația și stabilește termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanța de judecată să soluționeze cauza, precum și termenul în care o nouă contestație nu poate fi formulată.“

11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai examinat critica potrivit căreia dispozițiile art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală nu reglementează o sancțiune pentru nerespectarea termenului de soluționare a urmăririi penale, termen stabilit de către judecătorul de drepturi și libertăți în cazul admiterii unei contestații privind durata procesului penal.

13. Astfel, prin Decizia nr. 487 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1123 din 25 noiembrie 2021, Decizia nr. 237 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 9 august 2023, și Decizia nr. 493 din 17 octombrie 2024 *), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate, reținând, referitor la critica potrivit căreia legea procesual penală nu prevede sancțiunea aplicabilă în situația încălcării de către organele judiciare a termenului stabilit conform dispozițiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, așa încât o astfel de critică este inadmisibilă (paragrafele 19, 32 și, respectiv, 13 din deciziile precitate). *) Decizia Curții Constituționale nr. 493 din 17 octombrie 2024 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 11 martie 2025.

14. Curtea Constituțională a statuat în mod constant în jurisprudența sa că nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică, pentru a îndeplini rolul de legislator pozitiv (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 188 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 12 iunie 2015, paragraful 14, Decizia nr. 609 din 28 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 881 din 9 noiembrie 2017, paragraful 15, Decizia nr. 640 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 24 decembrie 2019, paragraful 14, Decizia nr. 824 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 10 martie 2020, paragraful 13, Decizia nr. 191 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, paragraful 13, Decizia nr. 245 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 27 iulie 2020, paragraful 15, Decizia nr. 515 din 30 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 17 august 2020, paragraful 13, și Decizia nr. 213 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 26 septembrie 2022, paragraful 12). Modificarea conținutului unei norme juridice este o prerogativă exclusivă a autorității legislative în lumina dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării“. Curtea Constituțională, potrivit competenței sale înscrise în art. 146 din Constituție și în Legea nr. 47/1992, verifică, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea acestora cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. De aceea, Curtea Constituțională nu se poate substitui Parlamentului pentru a modifica normele procesual penale criticate, în sensul solicitat de autori.

15. Având în vedere cele arătate mai sus, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă.

16. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 488^6 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dan Vasilică în Dosarul nr. 34.119/301/2019 al Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2025.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Oana-Cristina Puică