DECIZIE nr. 157/2021

Valer Dorneanu - președinte

Cristian Deliorga - judecător

Marian Enache - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Gheorghe Stan - judecător

Livia Doina Stanciu - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Varga Attila - judecător

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Banca Comercială Română - S.A. din București în Dosarul nr. 6.190/225/2016* al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 705D/2019.

2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, arătând că se impune menținerea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Încheierea din 5 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.190/225/2016*, Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepția a fost invocată de Banca Comercială Română - S.A. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, prin Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, a fost declarată neconstituțională condiționarea exercitării căii de atac a recursului (în litigiile evaluabile în bani) de respectarea unui criteriu valoric. În acest context, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a stabilit că, potrivit art. 27 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, în procese începute anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, respectiv data de 20 iulie 2017, nu sunt supuse recursului. Astfel, se arată că instanța supremă a atașat Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 consecințe străine voinței judecătorului constituțional și a încălcat astfel dispozițiile art. 142 și ale art. 147 din Constituție, cu motivarea că, în calitatea sa de garant al supremației Constituției, Curtea Constituțională este singura autoritate învestită să se pronunțe cu privire la conformitatea unui act normativ cu normele și principiile constituționale.

6. Se mai arată că efectul Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 este acela de încetare a aplicării respectivelor prevederi în dreptul pozitiv, cu consecința că de la data publicării în Monitorul Oficial al României a respectivei decizii (20 iulie 2017) vor fi supuse recursului toate hotărârile pronunțate în cauze având drept obiect cereri evaluabile în bani, mai puțin cele exceptate după criteriul materiei, prevăzute expres în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Prin urmare, se susține că decizia criticată a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept contravine dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție.

7. Se mai susține că interpretarea dată de Înalta Curte dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă nesocotește dispozițiile art. 126 alin. (3) din Constituție, un astfel de raționament venind în coliziune gravă cu dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit cărora în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, dar și cu jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale.

8. De asemenea, se mai susține că interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia criticată încalcă dispozițiile art. 4 și 16 din Constituție care consacră principiul egalității în drepturi și nediscriminării tuturor cetățenilor, în sensul că din această interpretare rezultă că recursul poate fi exercitat doar în cadrul litigiilor în care înregistrarea cererii de chemare în judecată a avut loc după momentul publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, ceea ce produce consecințe discriminatorii între subiectele de drept aflate în aceeași situație juridică, respectiv cei care au calitatea de părți într-un litigiu în care dispozițiile declarate neconstituționale sunt aplicabile și a cărui soluționare depinde în mod direct de soluția pronunțată de Curtea Constituțională.

9. Curtea de Apel Craiova - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.

11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:

12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018. În realitate, din motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate, rezultă că sunt criticate dispozițiile art. 521 alin. (1) și (3), precum și ale art. 27 din Codul de procedură civilă, prin raportare la interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. De asemenea, analizând motivarea excepției, Curtea reține că, în ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție ( Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). Astfel, în prezenta cauză, rezultă că motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă privește însăși interpretarea care a fost dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin raportare la dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel încât Curtea va reține ca obiect al excepției prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și prevederile art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: – Art. 27 din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“

– Art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă:

(1) Asupra sesizării, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept se pronunță prin decizie, numai cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării.

(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.“

14. În opinia autoarei excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației puterilor în stat, art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 4 privind criteriile nediscriminării, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 126 alin. (3) referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești și art. 147 alin. (1) și (4) referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale.

15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale.

16. Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a reținut că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

17. Prin aceeași decizie, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură să blocheze, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă.

18. În prezenta cauză, referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, în motivarea acesteia se susține, în esență, că aceste prevederi legale reprezintă temeiul prin care instanța supremă a impus tuturor instanțelor judecătorești o interpretare vădit neconstituțională cu privire la efectele pe care le produce Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, iar aceste prevederi legale, prin raportare la însăși interpretarea care a fost dată de către Înalta Curte de Casație și Justiție dispozițiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, sunt neconstituționale.

19. În legătură cu aceste susțineri, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, anterior citată, Curtea a reținut că, în ceea ce privește susținerea potrivit căreia utilizarea instituției pronunțării unei hotărâri prealabile, în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curții Constituționale, atrage însăși neconstituționalitatea „dezlegării date chestiunii de drept“, prevăzută de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, aceasta se referă, în realitate, tot la dispoziția legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin urmare nu poate fi reținută ca o critică distinctă, în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, astfel încât a respins ca inadmisibilă excepția, soluție care se impune, în prezenta cauză, și în legătură cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (1) și (3) din același cod.

20. În concluzie, având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și a dispozițiilor art. 521 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Banca Comercială Română - S.A. din București în Dosarul nr. 6.190/225/2016* al Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 4 martie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie