DECIZIE nr. 333/2023

Marian Enache - președinte

Mihaela Ciochină - judecător

Cristian Deliorga - judecător

Dimitrie-Bogdan Licu - judecător

Laura-Iuliana Scântei - judecător

Elena-Simina Tănăsescu - judecător

Cristina-Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.

1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A., cu sediul în municipiul București, în Dosarul nr. 27.182/325/2019 al Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.449D/2020.

2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4. Prin Decizia nr. 1.704/A din 26 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 27.182/325/2019, Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A., cu sediul în municipiul București, cu prilejul soluționării unei cauze civile având ca obiect apelul împotriva unei sentințe civile prin care s-a admis în parte o acțiune în pretenții.

5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, că atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că norma legală trebuie să fie suficient de accesibilă și de previzibilă, pentru a permite cetățeanului să dispună de informații suficiente cu privire la normele juridice aplicabile într-un caz dat, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, în mod rezonabil, consecințele care pot apărea. Or, în opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea potrivit căreia unitatea reparatoare „poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată“ permite stabilirea în mod arbitrar și abuziv de către unitățile reparatoare a unui preț pe oră de manoperă mult peste prețurile de referință din piața specifică. Norma de drept criticată este lipsită de predictibilitate, întrucât lasă la dispoziția unității reparatoare posibilitatea de a stabili orice valoare a reparației, neexistând nici măcar obligația legală de raportare la anumite criterii, cum ar fi, spre exemplu, prețurile de referință din piață sau prețurile recomandate de producător, împrejurare de natură a crea premisele comportamentului abuziv al unităților reparatoare. Se susține, de asemenea, că o altă gravă deficiență a textului criticat constă și în faptul că legiuitorul lasă la totala dispoziție a unității reparatoare să opteze pentru una „sau“ pentru alta dintre modalitățile de stabilire a valorii reparației, și anume fie folosind sistemele de evaluare specializate, fie prin documente emise, în condițiile legii, în care unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, redactare ce conferă textului de lege criticat un caracter neconstituțional, întrucât nu se prevede criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă.

6. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta este dedusă din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare care, invocând principiile pieței libere, stabilesc prețuri arbitrare și abuzive în relația contractuală directă cu persoana prejudiciată, în detrimentul societăților de asigurare al căror patrimoniu este mai puțin ocrotit de legiuitor.

7. Tribunalul Timiș - Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece textul criticat este accesibil și previzibil, fiind redactat suficient de clar și precis astfel încât să permită unei persoane să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele aplicării sale. De asemenea, acesta nu aduce atingere art. 44 din Constituție deoarece stabilește un criteriu legal de evaluare a despăgubirii.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, potrivit cărora „Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată.“

12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin normelor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 44 alin. (2) care consacră dreptul de proprietate privată, precum și prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la protecția proprietății.

13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în același dosar, în fața instanței care a soluționat fondul cauzei - Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă - autoarea a mai formulat o excepție identică. Astfel, prin Încheierea din 6 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 27.182/325/2019, Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, excepție ridicată de aceeași autoare și care a format obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 269D/2020, soluționat prin Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 6 februarie 2023, prin care excepția a fost respinsă ca neîntemeiată.

14. Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că decizia prin care a soluționat o excepție are autoritate de lucru judecat în ipoteza în care obiectul, cauza și părțile sunt aceleași. Astfel, ținând seama de prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție și ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, referitoare la obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, întrucât prima decizie intră în puterea lucrului judecat și, în consecință, excepția este inadmisibilă ( Decizia nr. 567 din 7 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2007, Decizia nr. 864 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 6 august 2008, Decizia nr. 507 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009, Decizia nr. 184 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 5 mai 2012, Decizia nr. 419 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 494 din 18 iulie 2012, și Decizia nr. 206 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 6 septembrie 2022).

15. De asemenea, Curtea a reținut că actul de sesizare a Curții Constituționale se bucură de autoritate de lucru judecat sub aspectul dispoziției de sesizare cu excepția de neconstituționalitate, astfel încât, dacă este invocată din nou aceeași excepție de neconstituționalitate, instanța judecătoreasă a quo are competența de a invoca - din oficiu - și de a admite excepția autorității de lucru judecat. De aceea, în condițiile în care instanța judecătorească nu își îndeplinește această atribuție, revine instanței constituționale competența de a respinge ca inadmisibilă - în temeiul dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, ale art. 11 alin. (3) și ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, precum și ale art. 430 din Codul de procedură civilă -– excepția de neconstituționalitate astfel formulată, întrucât dispozițiile procesual civile referitoare la autoritatea de lucru judecat atașată hotărârilor judecătorești sunt aplicabile mutatis mutandis și în cazul deciziilor Curții Constituționale ( Decizia nr. 481 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 11 august 2015, paragraful 14, și Decizia nr. 376 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 2 august 2017, paragraful 15).

16. Raportând cele de mai sus la cauza de față, Curtea observă că instanța care a sesizat Curtea în prezenta cauză nu a ținut cont de autoritatea de lucru judecat de care se bucura - sub aspectul dispoziției de sesizare a Curții Constituționale - Încheierea din 6 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 27.182/325/2019 de Judecătoria Timișoara - Secția a II-a civilă.

17. Printr-o decizie anterioară, și anume Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022, precitată, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, iar decizia pronunțată are - pentru părțile aflate în litigiu - autoritate de lucru judecat cu privire la problema de constituționalitate dezlegată.

18. O atare concluzie se impune prin prisma faptului că excepția de neconstituționalitate supusă analizei Curții Constituționale a fost formulată de aceeași parte - Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A. din București - în cadrul aceluiași proces -, excepția fiind reiterată în calea de atac a apelului, iar obiectul excepției îl constituie aceleași dispoziții ale art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, argumentarea pretinsei relații de contrarietate între obiectul excepției și textele constituționale menționate fiind identică.

19. În aceste condiții, Curtea reține că Decizia nr. 583 din 23 noiembrie 2022 se bucură de autoritate de lucru judecat în raport cu părțile din dosar, iar ca urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 cu care a fost sesizată în prezenta cauză va fi respinsă ca inadmisibilă.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1- 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance - S.A., cu sediul în municipiul București, în Dosarul nr. 27.182/325/2019 al Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă.

Decizia se comunică Tribunalului Timiș - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 30 mai 2023.

Definitivă și general obligatorie.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cristina-Cătălina Turcu