HOTĂRÂRE nr. 17/1992

Vasile Gionea - presedinte Viorel Mihai Ciobanu - judecator Mihai Constantinescu - judecator Miklos Fazakas - judecator Ion Filipescu - judecator Antonie Iorgovan - judecator Ioan Muraru - judecator Florin Bucur Vasilescu - judecator Victor Dan Zlatescu - judecator Simion Grigore - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Pe rol solutionarea contestației înregistrate sub nr. 233/7 septembrie 1992, formulata de domnul Nicolae Cerveni, împotriva înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu la functia de Presedinte al României. Contestația se judecata fără citarea părților, potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, art. 85 din Legea nr. 68/1992 coroborat cu art. 581 din Codul de procedură civila. Prin contestație, domnul Nicolae Cerveni sustine ca în mod greșit Biroul Electoral Central a înregistrat candidatura domnului Ion Iliescu pentru functia de Presedinte al României, deoarece prin întreaga sa activitate desfășurată în ultimii 35 de ani a încălcat principiile elementare ce caracterizeaza un stat democratic și drepturile fundamentale ale omului consfintite și în actuala Constitutie. Astfel, în perioada 1956-1959, în calitate de presedinte al U.A.S.C.R., a condus personal actiunile de reprimare a studenților care au simpatizat cu miscarile revolutionare, anticomuniste, de la Budapesta; în functiile deținute ca presedinte al U.A.S.R., prim secretar al C.C. - U.T.C., secretar cu propaganda al C.C. - P.C.R. și secretar cu propaganda al C.J. Timiș al P.C.R., a coordonat sau condus nemijlocit resortul de activitate prin care libertatea constiintei era incalcata; în functia de secretar al C.J. Iasi al P.C.R. a tolerat toate abuzurile savarsite de organele represive; în seara zilei de 22 decembrie 1989, sub pretextul atacurilor unor grupuri teroriste, a incercat sa provoace ocuparea tarii de către trupe straine; în primavara anului 1991 a tradat din nou interesele tarii prin semnarea unui tratat cu fosta U.R.S.S., prin care se menține starea de dependenta a României și a refuzat sa denunte tratatul Ribbentrop-Molotov; existau puternice indicii cu privire la implicarea sa în crimele savarsite ulterior după amiezei zilei de 22 decembrie 1989, care i-au favorizat preluarea puterii și asupra cărora autoritățile refuza dezvaluirea adevarului; în scopul dezbinarii sistematice, pe diferite planuri, a populatiei și pentru a distrage atenția acesteia de la problemele grave cu care este confruntata tara, a incurajat prin pasivitate și chiar a provocat în mod direct grave incidente între români și maghiari la Targu Mures, între muncitori și intelectuali, indeosebi în București, între mineri și populatia capitalei, în general - împotriva tuturor opozantilor săi; a încălcat art. 1 alin. (3) din Constitutie, prin care se garanteaza demnitatea omului, caracterizand drept golan, în aprilie 1990, opozantii săi, iar în august 1992 interpeland cu expresia "mai, animalule" un cetatean care în virtutea libertatii de exprimare, îl contesta; fiind un ateu convins, în situația alegerii sale în functia de Presedinte al României, nu va putea depune juramantul care se incheie, astfel cum prevede art. 32 alin. (2) din Constitutie, cu formula "Asa să-mi ajute Dumnezeu". Se solicita Curtii Constitutionale să se pronunte dacă refuzul discutarii rapoartelor Comisiei parlamentare de ancheta cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990 constituie o măsura constituțională sau neconstitutionala. Domnul procuror pune concluzii de respingere, intrucat motivele invocate în contestație nu constituie, în sensul prevederilor art. 35 din Constitutie și art. 10 din Legea nr. 69/1992, impedimente pentru a candida și, respectiv, pentru a fi ales. CURTEA CONSTITUTIONALA Luand în dezbatere contestația, retine urmatoarele: În temeiul art. 144 lit. d) din Constitutia României, art. 27 din Legea nr. 47/1992 și art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992, constata ca este competența sa solutioneze cauza. Potrivit Constituției persoanele care candideaza la functia de presedinte al României trebuie să indeplineasca cumulativ, urmatoarele condiții:

a) să aibă drept de vot (art. 34 alin. 2);

b) să aibă numai cetatenia română și domiciliul în tara (art. 26 alin. 3);

c) sa nu între în categoria persoanelor care nu pot face parte dintr-un partid politic (art. 37 alin. 3);

d) sa fi implinit pînă în ziua alegerilor, inclusiv, vîrsta de cel puțin 35 de ani (art. 35 alin. 2).

e) sa nu fi indeplinit, anterior, doua mandate în functia de Presedinte al României (art. 81 alin. 4)

Examinand motivele invocate în contestație, se constată că acestea nu reprezinta impedimente în sensul dispozițiilor legale sus-menționate, care sînt expres și limitativ prevăzute de lege, fiind de stricta interpretare, astfel încît nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Ion Iliescu la functia de Presedinte al României. Aceste motive, prin natura lor, exced atribuțiile Curtii Constitutionale, astfel cum sînt ele definite de Constitutie și legea sa de organizare. Ele ar putea fi, eventual, apreciate de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului. Cu privire la cererea contestatorului de a se examina constitutionalitatea sau neconstitutionalitatea refuzului Parlamentului de a discuta rapoartele Comisiei de ancheta în legătură cu evenimentele din 13-15 iunie 1990, aceasta nu poate fi primita, intrucat potrivit ar. 12 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate fi sesizata decat în cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 144 din Constitutie și în condițiile stabilite potrivit legii sale de organizare și functionare. Pentru considerentele expuse; vazand și dispozitiile art. 13 lit. B a) și art. 28 din Legea nr. 47/1992, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 69/1992, Curtea Constituțională, în unanimitate, În numele legii HOTARASTE: 1. Respinge ca neintemeiata contestația domnului Nicolae Cerveni, domiciliat în București, str. Crisul Alb nr. 33, bloc 3, scara B, etaj 2, ap. 16, sector 4, formulata împotriva înregistrării candidaturii domnului Ion Iliescu la functia de Presedinte al României. 2. Hotărîrea este definitivă și se publică în Monitorul Oficial. PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE prof. dr. VASILE GIONEA