DECIZIE nr. 219/1999

Ioan Muraru - președinte Costica Bulai - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Nicolae Popa - judecător Lucian Stangu - judecător Florin Bucur Vasilescu - judecător Romul Petru Vonica - judecător Paula C. Pantea - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, excepție ridicată de Liviu Rusneac în Dosarul nr. 3.142/1999 al Judecătoriei Buzau. La apelul nominal lipsesc părțile Liviu Rusneac și Societatea Comercială "Rubinul" - S.A. din comuna Berca - Buzau, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției, considerând ca dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile constituționale ale art. 94 lit. a), potrivit cărora Președintele României conferă decorații și titluri de onoare. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, retine următoarele: Prin Încheierea din 10 iunie 1999, pronunțată în Dosarul nr. 3.142/1999, Judecătoria Buzau a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. Excepția a fost ridicată de Liviu Rusneac într-o cauza civilă ce are ca obiect anularea unei decizii de imputare emise de Societatea Comercială "Rubinul" - S.A. din comuna Berca - Buzau. În motivarea scrisă a excepției de neconstituționalitate se susține ca prevederile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, și ale art. 10 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, "constata existenta unor drepturi ce se conferă luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 și urmașilor acestora, drepturi ce se acordă conform procedurii instituite de Hotărârea Guvernului nr. 566 din 15 iulie 1996, dar se precizează ca aceasta calitate trebuie să fie acordată prin brevet". Întrucât art. 94 lit. a) din Constituție prevede că Președintele României "conferă decorații și titluri de onoare", iar constatarea calității de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 este în atribuțiile comisiei special instituite și nu în atribuțiile Președintelui României, se susține ca textele de lege criticate nu sunt în concordanta cu prevederile Constituției. Prin concluziile orale, consemnate în Încheierea ședinței de judecată din data de 10 iunie 1999, s-a invocat excepția de neconstituționalitate numai cu privire la dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, sustinandu-se, în esenta, ca acestea contravin art. 94 din Constituție. Exprimandu-și opinia, instanța de judecată considera ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, iar dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, sunt în concordanta cu dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție. Instanța retine ca, "potrivit Legii nr. 42/1990, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 se conferă în semn de prețuire a aportului de sacrificiu manifestat în lupta pentru victoria revoluției și ca atare este un titlu de onoare în înțelesul art. 94 lit. a) din Constituție, care se acordă de Președintele României, la propunerea Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989". Conform punctului de vedere al instanței, "conferirea acestor titluri se atesta prin brevet, iar titlurile care nu au fost conferite în aceste condiții sunt nule, conform art. 6 alin. 7 și art. 5 alin. 2 din Legea nr. 42/1990, republicată". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere se susține ca, potrivit art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 s-a instituit în semn de prețuire și recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, "constituind un titlu de onoare în sensul art. 94 lit. a) din Constituție. Conferirea acestui titlu se face în condițiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 42/1990, republicată, sub sancțiunea nulității, și se atesta prin brevet". Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată. Prin Încheierea de sesizare din 10 iunie 1999 Curtea a fost investită cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată. Neconstituționalitatea art. 10 lit. l) din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, invocată de autorul excepției prin "notele de ședința" depuse la dosarul instanței, nu este motivată și nici susținută în cadrul dezbaterilor orale în fața Judecătoriei Buzau, care, în consecința, a sesizat Curtea Constituțională numai cu excepția de neconstituționalitate a art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată. În temeiul prevederilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, "Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța în vigoare, de care depinde soluționarea cauzei". Potrivit alin. (4) al aceluiași articol, "Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți [

]". Fața de aceste dispoziții legale, având în vedere Încheierea de sesizare din 10 iunie 1999, în cauza de fața Curtea Constituțională urmează să se pronunțe numai cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 12 august 1996, conform cărora "Sunt scutite de plată impozitului prevăzut de prezenta lege următoarele categorii de persoane: [

] e) urmașii eroilor-martiri ai Revoluției, precum și deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, conferit prin brevet, pentru veniturile realizate, în cadrul funcției de baza". Autorul excepției considera ca dispoziția legală criticata este neconstitutionala, deoarece condiționeaza scutirea de plată impozitului pe salarii de conferirea titlurilor prin brevet. Or, drepturile celor distinși cu titlurile menționate se acordă de către o comisie, printr-un certificat de atestare a calității, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 566/1996. Fiind astfel atestata calitatea, dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, constata existenta unor drepturi și de aceea teza referitoare la conferirea titlului prin brevet este neconstitutionala, întrucât nu este "în concordanta cu dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție". Aceste dispoziții constituționale au următorul cuprins: "Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:

a) conferă decorații și titluri de onoare;"

Curtea Constituțională constata ca dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, au mai fost supuse controlului de constituționalitate, concretizat în mai multe decizii pronunțate de Curte, dintre care menționăm: Decizia nr. 112 din 13 iulie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 19 octombrie 1999, deciziile nr. 132 și nr. 133 din 5 octombrie 1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 noiembrie 1999. Prin aceste decizii s-a constatat ca dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, sunt constituționale. În motivarea deciziilor menționate s-au reținut cele ce urmează: Examinarea constituționalității prevederilor legale criticate trebuie facuta prin raportare la dispoziții din legea fundamentală, iar nu prin raportare la un act normativ cu forta juridică inferioară legii, cum este o hotărâre a Guvernului. Titlurile de onoare la care se referă dispozițiile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, sunt: titlul de Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989, de care beneficiază urmașii eroilor-martiri, și titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Aceste titluri au fost instituite prin dispozițiile art. 1 și 2 din Legea nr. 42/1990, republicată. Potrivit art. 1 din această lege titlul de Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 s-a instituit pentru cinstirea și eternizarea memoriei celor care și-au jertfit viața pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, iar potrivit art. 2 din aceeași lege, titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 s-a instituit în semn de prețuire și recunoștință pentru cei care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției din decembrie 1989. Deși în lege nu este utilizata noțiunea de titlu de onoare, se poate constata ca în intenția legiuitorului a stat tocmai dezideratul de a onora prin distincții, post-mortem sau în viața, pe cei care s-au jertfit sau au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989. Asadar, titlurile instituite sunt titluri de onoare în înțelesul art. 94 lit. a) din Constituție. Conferirea acestor titluri se face, sub sancțiunea nulității, în condițiile art. 5 din Legea nr. 42/1990, republicată, la propunerea Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989, a carei componenta este prevăzută de lege, și conform criteriilor stabilite în anexele nr. 1 și 2 la lege. Prin Legea nr. 30 din 6 mai 1996 Parlamentul României a modificat și a completat Legea nr. 42/1990 - inclusiv titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, care se conferă de Președintele României, la propunerea unei comisii, în componenta fixată prin art. 4 din lege. Necesitatea atestării prin brevet a titlului este prevăzută și la pct. 9 al articolului unic din Legea nr. 30/1996, care modifica art. 5 din Legea nr. 42/1990 și care prevede la alineatul ultim: "Conferirea distincțiilor prevăzute în prezenta lege se atesta prin brevet." În baza și în vederea aplicării Legii nr. 42/1990, republicată și completată prin Legea nr. 30/1996, Guvernul a emis Hotărârea nr. 566 din 15 iulie 1996 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din decembrie 1989. Printre drepturile de care beneficiază, conform Legii nr. 42/1990, republicată, deținătorii titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 se afla și scutirea de plată impozitului pe salariu. Acest drept urmează să fie exercitat de titularul sau în condițiile fixate de lege. Faptul ca într-o hotărâre a Guvernului nu se specifică necesitatea atestării titlului prin brevet nu poate insemna ca aceasta condiție legală a fost înlăturată. O hotărâre a Guvernului nu poate adauga la lege și nu poate fi contrară legii. Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, prin dispoziția ce face obiectul excepției, nu face altceva decât sa preia condiția existenței brevetului, stabilită prin Legea nr. 42/1990. Rezultă ca prin Legea nr. 42/1990, republicată, s-a instituit titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, titlu care se conferă prin brevet. Legea prevede acordarea scutirii de plată impozitului pe salariu, drept menționat și în Hotărârea Guvernului nr. 566/1996. Raportand prevederile art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991, republicată, la dispozițiile art. 94 lit. a) din Constituție, se constată că textul legal criticat este în concordanta cu legea fundamentală. Conferirea unei decorații sau a unui titlu de onoare de Președintele României în baza art. 94 lit. a) din Constituție se atesta prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnatura autografa a Președintelui României, precum și prin sigiliu. Ipoteza cuprinsă în dispoziția legală criticata, referitoare la condiționarea scutirii de plată impozitului, concretizează prerogativa constituțională a Președintelui României. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât considerentele, cat și soluțiile pronunțate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de fața, astfel ca excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă. Fața de cele de mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată, ridicată de Liviu Rusneac în Dosarul nr. 3.142/1999 al Judecătoriei Buzau. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 1999. PREȘEDINTE, prof. univ. dr. Ioan Muraru Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu