DECIZIE nr. 197/2002

Nicolae Popa - președinte Costica Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stanoiu - judecător Lucian Stangu - judecător Ioan Vida - judecător Gabriela Ghita - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995, excepție ridicată de Ioan Nagomir în Dosarul nr. 5.645/2001 al Tribunalului Prahova. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 20 iunie 2002 și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 27 iunie 2002. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele: Prin Încheierea din 12 februarie 2002, pronunțată în Dosarul nr. 5.645/2001, Tribunalul Prahova a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurarile în România, cu modificările ulterioare, excepție ridicată de Ioan Nagomir într-o acțiune în pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arata ca dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995, potrivit cărora societățile de asigurări se pot subroga în drepturile asiguraților contra celor răspunzători de accidente auto săvârșite din culpa, contravin prevederilor art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Tribunalul Prahova considera ca dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995 nu sunt contrare art. 16 din Constituție, "deoarece terta persoana, aflată în culpa pentru producerea evenimentului asigurat are posibilitatea legală de a fi beneficiara unei asigurări obligatorii sau facultative de răspundere civilă, în temeiul art. 48 și respectiv 41 din Legea nr. 136/1995, transferand în acest fel riscul producerii evenimentului asigurat, asiguratorului sau". Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, se arata ca dispozițiile art. 16 din Constituție nu sunt incidente în cauza, întrucât textul de lege criticat nu instituie un tratament preferențial pentru anumite categorii și nici nu creează discriminări între cetățeni, ci reglementează subrogatia asiguratorului în drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării împotriva terțelor persoane răspunzătoare de producerea pagubei. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, retine următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurarile în România, care au următorul conținut: "În limitele indemnizației plătite în asigurările de bunuri și de răspundere civilă, asiguratorul este subrogat în toate drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei. Asiguratul răspunde de prejudiciile aduse asiguratorului prin acte care ar împiedica realizarea dreptului prevăzut la alineatul precedent. Asiguratorul poate renunța, în totalitate sau în parte, la exercitarea dreptului prevăzut la alin. 1, conform contractului de asigurare, cu excepția cazului când paguba a fost produsă cu intenție." Art. 16 din Constituție, invocat ca fiind încălcat, prevede: "(1) Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țara."

Examinând aceste sustineri, Curtea Constituțională constata ca reglementarea prin textul de lege criticat a dreptului asiguratorului de a se subroga în drepturile asiguratului sau ale beneficiarului asigurării contra celor răspunzători de producerea pagubei și când fapta este săvârșită din culpa nu contravine prevederilor constituționale invocate. Principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice nu înseamnă uniformitate, asa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Rezultă ca, în realitate, critica formulată cu privire la dispozițiile art. 22 din Legea nr. 136/1995 vizează soluția legislativă, ce tine de competența exclusiva a legiuitorului, iar nu o problemă de constituționalitate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al art. 25 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurarile în România, excepție ridicată de Ioan Nagomir în Dosarul nr. 5.645/2001 al Tribunalului Prahova. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 iunie 2002. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu