DECIZIE nr. 81/2004

Nicolae Popa - președinte Costică Bulai - judecător Nicolae Cochinescu - judecător Constantin Doldur - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Lucian Stângu - judecător Ioan Vida - judecător Florentina Baltă - procuror Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2), art. 15 și art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 189/1998 privind finanțele publice locale, ale art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Brateș, județul Covasna, în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, întrucât apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare principiilor constituționale invocate ca fiind încălcate, iar art. 40 din Constituție nu este incident în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 11 septembrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003, Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (2), art. 15 și art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 189/1998 privind finanțele publice locale, ale art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, cu modificările și completările ulterioare. Excepția a fost ridicată de Consiliul Local al Comunei Brateș, județul Covasna, într-o cauză de contencios administrativ. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile de lege criticate contravin art. 37 alin. (1), art. 119 și art. 120 alin. (1) și (2) din Constituție. În opinia autorului excepției, neconstituționalitatea constă în aceea că asocierea consiliilor locale între ele și cu alte persoane juridice din țară în scopul participării cu bunuri din proprietate în numele și în interesul colectivităților, pentru realizarea unor lucrări și servicii publice de interes local "este privată de calitatea de persoană juridică". În cauză se arată că acțiunea în contencios administrativ privește anularea hotărârii Consiliului Local al Comunei Brateș "prin care s-a stipulat asocierea cu alte unități ale administrației publice locale și cu persoane juridice în scopul administrării eficiente, raționale și în interesul comunităților a suprafețelor de păduri din proprietate printr-o structură silvică proprie, respectiv un ocol silvic privat". Curtea de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, potrivit art. 120 și 121 din Constituție, autoritățile administrației publice locale funcționează ca autorități autonome în condițiile legii, iar Legea nr. 215/2001 stabilește aceste condiții. Apreciază că asocierea consiliilor locale în vederea promovării intereselor colectivităților locale, pe bază de convenții sau contracte de asociere și nu ca persoane juridice, este o problemă de opțiune a legiuitorului, nu de constituționalitate, precum și că art. 40 alin. (1) din Constituție nu este incident în cauză. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, în esență, arată că: modalitățile de asociere stabilite prin Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 nu se referă la asociere ca rezultat al exercitării dreptului fundamental prevăzut de art. 40 din Constituție, ci ele au ca temei legal dispozițiile Codului civil; celelalte dispoziții de lege criticate acordă autorităților administrației publice locale "dreptul și capacitatea efectivă de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale, pe care le reprezintă, treburile publice", astfel că nu este încălcat nici principiul constituțional al descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de către autorul excepției, îl constituie prevederile art. 3 alin. (1) și (2), art. 15 și art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, ale art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 189/1998 privind finanțele publice locale, ale art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2003, precum și ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, aprobată cu modificări prin Legea nr. 141/1999, modificată și completată prin Legea nr. 75/2002, republicată. La data de 1 ianuarie 2004, deci ulterior sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 11 septembrie 2003, a intrat în vigoare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003. Potrivit art. 79 alin. (2) din aceasta, pe data intrării sale în vigoare, se abrogă Legea nr. 189/1998, însă soluția de principiu cuprinsă în art. 12 din lege, criticat ca fiind neconstituțional, se menține în art. 31 alin. (1)-(3) din ordonanță. Așa fiind, prin prezenta decizie Curtea Constituțională urmează a se pronunța asupra constituționalității acestui din urmă articol. Textul de lege criticat de autorul excepției, conținut în art. 3 alin. (1) și (2), art. 15 și art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, stabilește înțelesul noțiunii de autonomie locală, exercitarea de către autoritățile administrației publice locale alese a dreptului de a soluționa și gestiona în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă și dreptul de a hotărî, în interesul acestora, asupra participării cu capital sau bunuri la constituirea de societăți comerciale, în condițiile legii, prin cooperare sau asociere cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate; potrivit art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, această cooperare și asociere se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, în care se prevede că fondurile necesare pentru participarea la constituirea societăților comerciale sau a serviciilor de interes public local ori județean, în condițiile legii, se asigură din bugetele locale. Pe de altă parte, art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații stabilește posibilitatea ca persoanele fizice sau juridice să se constituie ca persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, în asociații și fundații care urmăresc desfășurarea unor activități de interes general sau în interes comunitar ori în interesul lor personal nepatrimonial, scopul ordonanței fiind, între altele, urmărirea unui interes general, local sau, după caz, de grup, precum și facilitarea accesului acestora la resurse private și publice. De asemenea, art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier și silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, stabilește, de asemenea, regula ca, la cerere, administrarea de către proprietarii pădurilor proprietate publică nominalizați în text să se facă prin structurile silvice de stat existente, pe baza unor contracte convenite între părți. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile de lege menționate privează de "calitatea de persoană juridică" asocierea consiliilor locale între ele, precum și cu alte persoane juridice din țară, în scopul participării cu bunuri din proprietate în numele și în interesul colectivităților, pentru realizarea unor lucrări și servicii publice de interes local. Se consideră că se încalcă astfel prevederile constituționale, revizuite și republicate, cuprinse în art. 37 alin. (1), devenit art. 40 alin. (1), privind "Dreptul de asociere", art. 119, devenit art. 120, care consacră principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice în administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale, și art. 120 alin. (1) și (2), devenit art. 121 alin. (1) și (2), potrivit cărora autonomia locală se realizează prin autoritățile administrației publice, în condițiile legii. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională reține următoarele: Art. 40 din Constituție, invocat ca fiind încălcat, consacră un drept fundamental cu caracter social-politic, care oferă posibilitatea cetățenilor de a se asocia în mod liber în partide sau formațiuni politice, în sindicate, în patronate sau în alte forme de organizare, în scopul de a lua parte la diverse activități politice, sociale, culturale și altele asemenea. Așa cum a reținut însă Curtea Constituțională, de exemplu, în Decizia nr. 168 din 28 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 24 februarie 2000, "în anumite situații legiuitorul poate institui forme speciale de asociere ce urmăresc salvgardarea unor interese de ordin general și care, în perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, nu reprezintă, în realitate, modalități înscrise în conceptul de liberă asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile [

] art. 37 din Constituție" [devenit art. 40]. Curtea constată că în aceasta din urmă situație juridică sunt și măsurile instituite prin art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, care stabilește regula ca, la cerere, administrarea de către proprietarii pădurilor proprietate publică nominalizați în text să se facă prin structurile silvice de stat existente, pe baza unor contracte convenite între părți. Din perspectiva scopurilor pe care le urmăresc, dispozițiile de lege criticate nu intră sub incidența prevederilor constituționale ale art. 40, referitoare la libertatea de asociere. Totodată, reglementarea din textele de lege criticate, în sensul căreia colaborarea sau asocierea consiliilor locale, județene și a Consiliului General al Municipiului București pentru efectuarea unor lucrări și servicii publice locale se realizează pe bază de convenții sau contracte de asociere, reprezintă o opțiune a legiuitorului care nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională. În ceea ce privește invocarea încălcării prevederilor constituționale cuprinse în art. 120, referitor la principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, și în art. 121 alin. (1) și (2), privind realizarea autonomiei locale prin autoritățile administrației publice, în condițiile legii, Curtea constată că prin dispozițiile de lege criticate nu numai că nu se încalcă aceste principii, ci, dimpotrivă, constituie expresia lor legală stabilită prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, CURTEA În numele legii DECIDE: Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (1) și (2), art. 15 și art. 38 alin. (2) lit. y) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, ale art. 31 alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, ale art. 1 alin. (1) și (2) și art. 2 lit. c) și d) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, ale art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, cu modificările și completările ulterioare, excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Brateș, județul Covasna, în Dosarul nr. 1.063/R/C/2003 al Curții de Apel Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 martie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA Magistrat-asistent șef, Gabriela Dragomirescu