DECIZIE nr. 400/2005

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Dana Titian - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florian Roată în Dosarul nr. 128/cv/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Autorul excepției depune note scrise la dosar și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată. În esență, acesta arată că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care permite ca instanțe de grad inferior să anuleze titluri executorii pronunțate și învestite, ca atare, de instanțe de grad superior. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul excepției nu a indicat prevederile constituționale pretins încălcate prin dispozițiile de lege criticate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 24 februarie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 128/cv/2005, Tribunalul Argeș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florian Roată. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece permit instanțelor de grad inferior să anuleze titluri executorii pronunțate și învestite, ca atare, de o instanță de grad superior. De asemenea, apreciază că este necesar să se stabilească în ce măsură prevederile textului de lege criticat sunt constituționale, având în vedere faptul că afectează și egalitatea care trebuie că existe între părțile în litigiu. Tribunalul Argeș - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că în cauză nu se pune în discuție un aspect legat de egalitatea care trebuie să existe între părțile în litigiu, nefiind încălcate dispozițiile art. 2 și 7 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că dispozițiile art. 400 din Codul de procedură civilă instituie reglementarea de bază privind competența instanțelor de a soluționa contestațiile la executare. Astfel, dacă în ceea ce privește contestația împotriva măsurilor de executare competența aparține întotdeauna judecătoriei în circumscripția căreia are loc executarea (art. 400 alin. 1 coroborat cu art. 373 alin. 2 din Codul de procedură civilă), contestația la titlu se îndreaptă la instanța care a emis acest titlu. Este așadar posibil ca o asemenea contestație să fie rezolvată de judecătorie, de tribunal, de curtea de apel sau chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 400 din Codul de procedură civilă sunt foarte clare, neconstituționalitatea lor neputând fi dedusă dintr-o interpretare și aplicare necorespunzătoare. De altfel, modul în care instanțele de judecată aplică legea nu face obiectul controlului de constituționalitate, pentru aceasta existând mecanismul controlului judecătoresc al hotărârilor judecătorești prin intermediul căilor de atac. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că dispozițiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă nu instituie privilegii sau discriminări între cetățeni și nu încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi a cetățenilor, ci asigură un regim juridic egal pentru exercitarea în fața instanțelor judecătorești a drepturilor și obligațiilor ce revin celor care, potrivit legii, sunt îndreptățiți să introducă o contestație la executare. De asemenea, contestația la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În cadrul soluționării contestației instanța nu poate examina împrejurări care vizează fondul cauzei și care sunt de natură să repună în discuție hotărâri care emană de la organe cu activitate jurisdicțională, în fața cărora au avut loc dezbateri contradictorii, prilej cu care părțile au avut posibilitatea de a invoca apărările de fond necesare. În acest sens Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 454/2003 și nr. 249/2000. În plus, Avocatul Poporului arată că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul exclusiv de a reglementa procedura de judecată, cu condiția ca nici o normă de procedură să nu contravină vreunei dispoziții constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora "Contestația se introduce la instanța de executare". Curtea reține că, deși nu menționează în mod expres care sunt textele din Constituție pretins încălcate prin dispozițiile legale deduse controlului de constituționalitate, autorul excepției susține că art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă "afectează și egalitatea care trebuie să existe între părțile în litigiu". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în concret, autorul excepției critică modul în care instanța de judecată a interpretat și aplicat dispozițiile legale criticate. În acest context motivul de neconstituționalitate invocat nu privește textul de lege ca atare, ci interpretarea dată acestui text. Cu privire la acest aspect, prin Decizia nr. 51 din 5 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 19 ianuarie 1994, Curtea Constituțională a statuat că, de principiu, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea interpretării date de instanțele judecătorești unei dispoziții legale, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. S-a apreciat, de asemenea, că o asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, fiind contrară prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se înfăptuiește prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Așa fiind, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 400 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Florian Roată în Dosarul nr. 128/cv/2005 al Tribunalului Argeș - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2005. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora