DECIZIE nr. 454/2004

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Ioan Călugăr în Dosarul nr. 2.219/2002 al Judecătoriei Târgu Mureș. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, doamna avocat, Lacrima Rodica Boilă, și, pentru partea statul român prin Ministerul Finanțelor Publice, doamna consilier juridic Oana Scrobota. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Apărătorul autorului excepției pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate. Reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice solicită respingerea excepției ca neîntemeiată. În acest sens arată că prin dispozițiile legale criticate legiuitorul a dorit să instituie unele limite în exercitarea activităților comerciale tocmai în scopul protecției economiei de piață și creării unui echilibru între interesele individuale și interesul general al societății, fără ca libertatea contractuală, dreptul de proprietate, liberul acces la exercitarea unei activități economice sau principiul egalității în drepturi să fie afectat. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece textul legal criticat nu conține nici un element de discriminare. De asemenea, nu se poate susține că se aduce atingere libertății de exprimare, dat fiind că prevederile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 au fost reglementate tocmai în spiritul textului constituțional invocat. Celelalte dispoziții din Legea fundamentală nu au incidență în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 aprilie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 2.219/2002, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție. Excepția a fost ridicată de Ioan Călugăr, cercetat în dosarul cu numărul de mai sus pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 și de art. 276 lit. a) din Legea nr. 31/1990. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege atacate contravin principiilor specifice economiei de piață și libertății contractuale, statuate prin normele constituționale invocate în motivarea sa, și consideră necesară modificarea sau eliminarea acestora, întrucât dispozițiile criticate conțin formulări ambigue, neclare, existând astfel riscul unor "interpretări eronate și al unor erori judiciare", cu importante consecințe în materia răspunderii juridice penale. Mai consideră autorul excepției că art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 nu face nici un fel de distincție privitoare la clasificarea informației (confidențială, strict secretă, publică, de notorietate etc.), lăsându-se numai la aprecierea instanței de judecată definirea acesteia. Judecătoria Târgu Mureș opinează că excepția de neconstituționalitate este nefondată, întrucât dispozițiile criticate, prin conținutul lor, nu aduc atingere normelor constituționale invocate. În ceea ce privește pretinsa formulare ambiguă a textului de lege atacat, instanța apreciază că aceasta este clară, fără a da posibilitatea unor interpretări eronate, iar pe de altă parte, această critică nu poate fi primită, întrucât interpretarea prevederilor legale nu poate constitui obiectul controlului de constituționalitate. Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispozițiile art. 18^1 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al instituției Avocatul Poporului. Președintele Camerei Deputaților consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea prin lege a unor limite în desfășurarea unor operațiuni financiare, ca acte de comerț, în paralel cu exercitarea unor funcții sau atribuții, se justifică prin necesitatea asigurării unui echilibru între interesele individuale și interesul general al societății, fără ca libertatea contractuală, dreptul de proprietate, liberul acces la o activitate economică sau principiul egalității în drepturi a cetățenilor să fie încălcat. Guvernul României apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin textul de lege criticat, care incriminează săvârșirea faptelor ce privesc efectuarea de operațiuni financiare ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informații obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării unei persoane, nu se încalcă dreptul de proprietate ori accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă, libertatea conștiinței, dreptul la informare ori principiul egalității în drepturi, invocat de autorul excepției în motivarea sa. Astfel, art. 45 din Constituție garantează libertatea activităților economice și libera inițiativă, cu condiția exercitării acestor drepturi în limitele legii. De asemenea, textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor aflate în situații juridice identice și nu creează nici un fel de privilegii sau discriminări. În ceea ce privește critica referitoare la ambiguitatea și neclaritatea textului atacat, se precizează că modul de interpretare a legii nu intră în atribuțiile specifice competenței Curții Constituționale. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate se aplică tuturor celor care se află în ipoteza normei supuse controlului de constituționalitate, fără a fi, astfel, în vreun fel afectat principiul egalității în drepturi. Cât privește critica art. 44 din Legea fundamentală, Avocatul Poporului apreciază că aceasta nu poate fi reținută, întrucât dreptul de proprietate al persoanelor care au săvârșit infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție este garantat de Constituție, în limitele stabilite de lege, în cazul de față, art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000. Prevederile art. 45 din Constituție nu au incidență în cauză. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților, Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul conținut: "Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:

a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;"

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prin dispozițiile legale criticate sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii ori discriminări, ale art. 29 referitoare la "Libertatea conștiinței", ale art. 31 alin. (1) referitoare la "Dreptul la informație", ale art. 44 alin. (1) și (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate privată, ale art. 45 referitoare la "Libertatea economică" și ale art. 136 alin. (5) referitoare la inviolabilitatea proprietății private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile acestuia privind ambiguitatea textului de lege atacat și posibilitatea aplicării lui greșite nu pot fi examinate în cadrul controlului de constituționalitate, deoarece Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, are rolul de a asigura conformitatea legilor cu Constituția, iar nu și competența de a asigura aplicarea corectă și unitară a legilor în activitatea judiciară, această competență revenind exclusiv instanțelor judecătorești. Curtea reține că nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului libertății economice consacrate de art. 45 din Constituție, deoarece dispozițiile legale atacate pe calea excepției de neconstituționalitate au ca finalitate, între altele, tocmai asigurarea respectării principiilor economiei de piață și a libertății economice, prin prohibirea efectuării de operațiuni financiare, ca acte de comerț, de către persoane care, în virtutea funcțiilor pe care le dețin, au acces la pârghii economice și la informații de natură să le confere avantaje față de ceilalți participanți la circuitul economic. Este nefondată și susținerea în sensul că prin dispozițiile legale atacate se încalcă principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 din Constituție, dat fiind că persoanele care se pot încadra în categoria subiectului activ al infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 sunt circumstanțiate, prin textul legii, de condiții diferite de cele în care se află ceilalți comercianți, și anume îndeplinesc funcții incompatibile, prin natura lor, cu actele de comerț. În legătură cu susținerile autorului excepției referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale privind libertatea conștiinței, accesul la informații și garantarea proprietății private, Curtea constată că nici unul dintre textele invocate nu este incident în cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Ioan Călugăr în Dosarul nr. 2.219/2002 al Judecătoriei Târgu Mureș. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 28 octombrie 2004. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru