DECIZIE nr. 528/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, excepție ridicată de Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași în Dosarul nr. 7.458/2005 al Curții de Apel Iași Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că textul de lege criticat a fost abrogat prin dispozițiile Legii nr. 554/2004, însă soluția legislativă pe care o conține a fost preluată în art. 7 din acest act normativ. Cu privire la constituționalitatea prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 Curtea s-a mai pronunțat, respingând de fiecare dată excepția, așa încât se impune păstrarea jurisprudenței în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 6 martie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 7.458/2005, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. Excepția a fost ridicată de Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași într-o acțiune în contencios administrativ în care i s-a pus în vedere prezentarea unei dovezi cu privire la îndeplinirea procedurii prealabile obligatorii prevăzute de art. 5 din Legea nr. 29/1990. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispoziția legală criticată, prin care se instituie parcurgerea în mod obligatoriu a procedurii administrative prealabile, îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție, încălcând totodată și dispozițiile constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private, ale art. 52 privitoare la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se susține că sunt încălcate și prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Totodată se arată că, în speță, actul administrativ a cărui anulare se cere a intrat în circuitul civil, situație în care autoritatea administrativă emitentă nu îl mai poate retracta sau modifica. Procedura administrativă prealabilă sesizării instanței de contencios administrativ, în acest caz, nu mai are niciun sens și nu poate avea nicio eficiență. Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția ridicată nu este întemeiată, deoarece, după cum a statuat în mod repetat Curtea Constituțională, instituirea procedurii administrative prealabile nu îngrădește exercițiul dreptului de acces liber la justiție și nici al dreptului de a ataca în contencios administrativ actul autorității publice, ci reprezintă o modalitate de rezolvare mai rapidă a cererilor. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat de autorul acesteia, îl constituie dispozițiile art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990. În realitate, critica de neconstituționalitate privește numai dispozițiile alin. (1) al art. 5 din Legea nr. 29/1990. Având în vedere că, la data ridicării excepției, textul de lege criticat nu mai era în vigoare, întrucât Legea nr. 29/1990 a fost abrogată prin Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, Curtea urmează să rețină că, în realitate, obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 7 alin. (1) din noua lege a contenciosului administrativ, text care preia soluția legislativă de principiu din dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990. Așadar, prin prezenta decizie Curtea se va pronunța cu privire la constituționalitatea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, care prevede: "Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există". Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 21, 44, 52 și 53. În realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, autorul acesteia se referă la textele constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private în mod egal de lege, indiferent de titular, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică la recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă totodată în susținerea acesteia și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că asupra constituționalității dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 s-a mai pronunțat prin deciziile nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, și nr. 670 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 27 ianuarie 2006. Cu aceste prilejuri Curtea a examinat dispozițiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 față de prevederile art. 21 din Constituție, reținând, în esență, următoarele: "textul constituțional care se referă la caracterul facultativ al jurisdicțiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor legale criticate care instituie obligația persoanei vătămate de a se adresa cu reclamație organului administrativ emitent, pe calea recursului grațios, sau organului ierarhic superior, pe calea recursului ierarhic, mai înainte de sesizarea instanței de judecată cu anularea actului considerat ilegal. [à'61] Nicio dispoziție constituțională nu interzice ca prin lege să se instituie o procedură administrativă prealabilă, fără caracter jurisdicțional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ grațios sau a celui ierarhic." "Instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fără caracter jurisdicțional nu este contrară principiului liberului acces la justiție cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești." Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte deja examinate de Curte prin deciziile menționate și având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în acestea își mențin valabilitatea și în cauza de față. Cât privește critica referitoare la încălcarea prin textul de lege criticat a prevederilor art. 52 din Constituție, Curtea observă că nici aceasta nu poate fi reținută. Procedura administrativă prealabilă reglementată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o condiție a exercitării dreptului de a sesiza instanța, stabilită în acord cu prevederile art. 52 alin. (2) din Legea fundamentală. Nu se poate reține nici critica privind încălcarea art. 53 din Constituție, întrucât prin textul de lege criticat nu se aduce nicio restrângere exercițiului unor drepturi sau libertăți. Cât privește critica de neconstituționalitate a art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prin raportare la prevederile art. 44 alin. (1) și alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută, întrucât textele constituționale invocate nu au incidență în cauză. În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi reținută, atâta timp cât prin textul de lege criticat nu este împiedicat accesul la justiție, părțile beneficiind de toate mijloacele și garanțiile procedurale specifice unui proces echitabil. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași în Dosarul nr. 7.458/2005 al Curții de Apel Iași Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 27 iunie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu