DECIZIE nr. 485/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Mihaela Cîrstea - procuror Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor art. 20, 21 și 22 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ștefănescu și Lucia Elena Ștefănescu în Dosarul nr. 4.929/2005 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât dispozițiile de lege criticate nu au relevanță în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.929/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20, 21 și 22 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Nicolae Ștefănescu și Lucia Elena Ștefănescu cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva unei sentințe civile. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care ele se aplică numai pentru situațiile de conflict de competență între două instanțe diferite și nu se aplică și pentru ipoteza conflictului de competență între secțiile aceleiași instanțe. Astfel, autorii excepției arată că "dacă instanța (Curtea de Apel Alba Iulia, în fața căreia a fost ridicată excepția) va admite recursul nostru și va considera că era competentă să soluționeze cauza secția de contencios administrativ a Tribunalului Sibiu, atunci instanța de contencios administrativ căreia îi va reveni judecarea cauzei își va verifica competența și este deci posibil ca între secția civilă și secția de contencios administrativ ale aceleiași instanțe să se ivească un conflict de competență, iar excepția de neconstituționalitate privește tocmai texte referitoare la rezolvarea unui asemenea conflict între două secții ale aceleiași instanțe". Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, cu atât mai mult cu cât motivele invocate în susținerea excepției nu au legătură cu litigiul în speță. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că în cauză nu sunt incidente situațiile limitativ prevăzute de textele de lege criticate, iar motivele invocate de autorii excepției nu au legătură cu cauza judiciară dedusă judecății. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că normele supuse controlului de constituționalitate sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale potrivit cărora legiuitorul are libertatea de a stabili competența instanțelor de judecată și normele de procedură judiciară, cu condiția implicită de a nu contraveni altor norme și principii constituționale. În plus, apreciază că invocarea excepției de neconstituționalitate a fost determinată de modul de interpretare și aplicare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20, 21 și 22 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 20: "Există conflict de competență: 1. când două sau mai multe instanțe se declară deopotrivă competente să judece aceeași pricină; 2. când două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile, s-au declarat necompetente de a judeca aceeași pricină."; - Art. 21: "Instanța înaintea căreia s-a ivit conflictul de competență va suspenda din oficiu orice altă procedură și va înainta dosarul instanței în drept să hotărască asupra conflictului."; - Art. 22: "Conflictul ivit între două judecătorii din circumscripția aceluiași tribunal se judecă de acel tribunal. Dacă cele două judecătorii nu țin de același tribunal sau dacă conflictul s-a născut între o judecătorie și un tribunal, sau între două tribunale, competentă este Curtea de apel respectivă. Dacă cele două instanțe în conflict nu se găsesc în circumscripția aceleiași curți de apel, precum și conflictul între două curți de apel, se judecă de Curtea Supremă de Justiție. Exista conflict de competență, în sensul art. 20 și în cazul în care el se ivește între instanțe judecătorești și alte organe cu activitate jurisdicțională. În acest caz, conflictul de competență se rezolvă de instanța judecătorească ierarhic superioară instanței în conflict, dispozițiile art.

(2) fiind aplicabile. Instanța competentă să judece conflictul va hotărî în camera de consiliu, fără citarea părților. Hotărârea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare, cu excepția celei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, care este irevocabilă." Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în opinia autorilor acesteia, este de conceput existența unui conflict de competență și între două secții ale aceleiași instanțe, ipoteză pe care dispozițiile legale deduse controlului nu o reglementează, omisiune ce constituie un fine de neconstituționalitate în raport cu prevederile constituționale invocate. Curtea observă că existența în cauză a conflictului de competență, enunțat cu titlu de premisă a excepției de neconstituționalitate ridicate, este doar ipotetică, așa cum rezultă din chiar argumentarea autorilor acesteia. Or, așa fiind, față de obiectul litigiului, și anume recursul formulat împotriva încheierii de declinare a competenței Tribunalului Sibiu în favoarea Judecătoriei Mediaș, textele de lege criticate nu au legătură cu soluționarea cauzei, excepția fiind deci inadmisibilă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20, 21 și 22 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Nicolae Ștefănescu și Lucia Elena Ștefănescu în Dosarul nr. 4.929/2005 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 iunie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora