DECIZIE nr. 383/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Ion Butcaru, Elena Butcaru și Ana Cornelia Butcaru în Dosarul nr. 2.470/2005 al Tribunalului Bacău - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, procedura de citare fiind legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 23 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.470/2005, Tribunalul Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Ion Butcaru, Elena Butcaru și Ana Cornelia Butcaru. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale referitoare la garantarea proprietății private, întrucât dă posibilitatea creditorilor de a exercita acțiunea pauliană împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu terțe persoane, deși nu există dovezi pentru a demonstra caracterul ilicit al acestor acte. Tribunalul Bacău - Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, sancțiunea instituită prin admiterea acțiunii pauliene fiind expresia principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului, invocând jurisprudența Curții Constituționale, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 975 din Codul civil, care are următorul conținut: "Ei [n.r. creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor." Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 care consacră garantarea proprietății private. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural, acțiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două condiții cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credință și, ca urmare a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciați în propriile drepturi. Poziția subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenția directă de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunoștință de faptul că actele sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea sa. Într-o astfel de situație, sarcina probării existenței condițiilor menționate incumbă titularului dreptului la acțiunea pauliană, așadar creditorului. Analizând susținerile autorilor criticii de neconstituționalitate, Curtea apreciază că art. 975 din Codul civil, departe de a veni în contradicție cu textul constituțional de referință pretins a fi încălcat, constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca, în anumite condiții, expres și limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime, în virtutea principiului că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate a debitorului, așa cum consideră autorii excepției, ci exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. De altfel, asupra constituționalității art. 975 din Codul civil Curtea s-a mai pronunțat, ca de exemplu, prin Decizia nr. 256/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare păstrându-și valabilitatea și în prezent. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Ion Butcaru, Elena Butcaru și Ana Cornelia Butcaru în Dosarul nr. 2.470/2005 al Tribunalului Bacău - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 4 mai 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu