DECIZIE nr. 64/2006

Ion Predescu - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Marilena Mincă - procuror Florentina Geangu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anica Simona în Dosarul nr. 2.052/2005 al Judecătoriei Fălticeni. La apelul nominal răspunde Gheorghe Donisa, lipsind autoarea excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 889 D/2005, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 1.668/P/2005 al Tribunalului Suceava - Secția penală. La apelul nominal răspunde Gheorghe Donisa, lipsind autoarea excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Partea prezentă, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 889 D/2005 la Dosarul nr. 718 D/2005, care a fost primul înregistrat. Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul părții prezente Gheorghe Donisa, care prezintă situația de fapt a cauzei deduse judecății, lăsând la aprecierea Curții soluționarea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie și apreciind că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Prin încheierile din 20 septembrie 2005 și 4 noiembrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 2.052/2005 al Judecătoriei Fălticeni și, respectiv, nr. 1.668/P/2005 al Tribunalului Suceava - Secția penală, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anica Simona în dosarele menționate. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, față de prevederile constituționale referitoare la garantarea liberului acces la justiție, "plângerea împotriva modului în care s-a rezolvat prima plângere împotriva actelor procurorului, adresată instanței competente să rezolve fondul trebuie să constituie modalitatea de învestire a instanței cu judecarea cauzei, iar nu o cale de cenzurare a actelor procurorului". Pe de altă parte, autoarea excepției susține că, potrivit art. 278^1 din Codul de procedură penală, soluția instanței poate fi atacată doar cu recurs la instanța superioară "care, într-un parcurs normal, firesc al cauzei, ar trebui să judece apelul, evident pentru infracțiunile pentru care legea prevede această cale de atac". În altă ordine de idei, în opinia autoarei excepției, și termenul de promovare a plângerii este de natură a îngrădi accesul liber la justiție, atâta vreme cât reglementarea legală criticată nu prevede obligația procurorului ca odată cu comunicarea soluției să indice persoanei interesate termenul și instanța căreia i se poate adresa cu plângere. Judecătoria Fălticeni apreciază că textul legal criticat nu contravine dispozițiilor constituționale, dimpotrivă, prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală instituie, contrar celor invocate de petentă, accesul la justiție. Tribunalul Suceava - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora, "După respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. În cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul de 20 de zile prevăzut în art. 277, termenul de 20 de zile prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului de 20 de zile. Dosarul va fi trimis de parchet instanței în termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul. Persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire sau încetarea urmăririi, precum și persoana care a făcut plângerea se citează. Neprezentarea acestor persoane legal citate nu împiedică soluționarea cauzei. Când instanța consideră că este absolut necesară prezența persoanei lipsă, poate lua măsuri pentru prezentarea acesteia. La judecarea plângerii prezența procurorului este obligatorie. La termenul fixat pentru judecarea plângerii, instanța dă cuvântul persoanei care a făcut plângerea, persoanei față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire sau încetarea urmăririi și apoi procurorului. Instanța, judecând plângerea, verifică rezoluția sau ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Instanța pronunță una dintre următoarele soluții:

a) respinge plângerea, prin sentință, menținând soluția din rezoluția sau ordonanța atacată;

b) admite plângerea, prin sentință, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza procurorului în vederea începerii sau a redeschiderii urmăririi penale, după caz. Dispozițiile art. 333 alin. 2 se aplică în mod corespunzător;

c) admite plângerea, prin încheiere, desființează rezoluția sau ordonanța atacată și, când probele existente la dosar sunt suficiente pentru judecarea cauzei, reține cauza spre judecare, dispozițiile privind judecarea în primă instanță și căile de atac, aplicându-se în mod corespunzător.

În cazul prevăzut la alin. 8 lit. c), actul de sesizare a instanței, ca primă instanță, îl constituie plângerea persoanei la care se referă alin. 1. Hotărârea instanței pronunțată potrivit alin. 8 lit. a) și b) poate fi atacată cu recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum și de orice persoane ale căror interese legitime sunt vătămate. În situația prevăzută în alin. 8 lit. a) persoana în privința căreia instanța, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10. Instanța este obligată să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice, de îndată și motivat, persoanei care a făcut plângerea, modul în care aceasta a fost rezolvată." Autoarea excepției susține că aceste prevederi legale încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție, referitoare la liberul acces la justiție, respectiv la dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității art. 278^1 din Codul de procedură penală, în raport de dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, privind accesul liber la justiție, în acest sens fiind, de exemplu, Decizia nr. 452 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.043 din 11 noiembrie 2004, și Decizia nr. 27 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 22 februarie 2005. Cu acele prilejuri, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, Curtea a reținut, în esență, că prin dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală nu se încalcă prevederile constituționale privind accesul liber la justiție, ci, dimpotrivă, se instituie accesul direct la justiție al persoanelor nemulțumite de soluțiile de netrimitere în judecată date de procuror. Instanța competentă să judece plângerea potrivit procedurii prevăzute de art. 278^1 din Codul de procedură penală nu se pronunță asupra fondului pricinii, ci numai asupra legalității și temeiniciei soluției de netrimitere în judecată dispusă de procuror. Astfel fiind, textul legal criticat reglementează, în acord cu dispozițiile constituționale, existența unei căi de atac împotriva actelor efectuate de procuror. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să schimbe jurisprudența Curții, atât soluția, cât și considerentele de principiu cuprinse în deciziile menționate sunt valabile și în prezenta cauză. De asemenea, contrar susținerilor autoarei excepției, dispozițiile art. 278^1 din Codul de procedură penală, prin care legiuitorul a prevăzut în mod expres dreptul persoanei vătămate de a formula plângere direct la instanța de judecată în cazul în care procurorul nu se conformează prevederilor art. 277 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Procurorul este obligat să rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire și să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul în care a fost rezolvată", precum și termenul de formulare a plângerii în această situație reprezintă o concretizare a normelor constituționale care consacră dreptul la un proces echitabil, fiind instituite tocmai în vederea respectării exigenței termenului rezonabil, impusă de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție. Cât privește celelalte susțineri ale autoarei excepției referitoare, pe de o parte, "la introducerea, de la caz la caz, după felul infracțiunii, mai întâi a căii de atac a apelului și apoi a recursului", iar pe de altă parte, la "obligația procurorului ca odată cu comunicarea soluției să indice persoanei interesate termenul și instanța căreia i se poate adresa cu plângere", se constată că acestea nu pot fi reținute. Prevederile art. 278^1 din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Anica Simona în Dosarul nr. 2.052/2005 al Judecătoriei Fălticeni, precum și în Dosarul nr. 1.668/P/2005 al Tribunalului Suceava - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 2 februarie 2006. PREȘEDINTE,

ION PREDESCU

Magistrat-asistent, Florentina Geangu