DECIZIE nr. 20/2006

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Constantin Doldur - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Florentina Baltă - procuror Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție și art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, excepție ridicată de Constantin Pârșan în Dosarul nr. 584/2005 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. La apelul nominal răspunde autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează completul de judecată că autorul excepției a depus la dosarul cauzei mai multe înscrisuri prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și formulează pe larg concluzii în acest sens. Totodată, autorul excepției a depus și o cerere prin care solicită amânarea cauzei în vederea transmiterii către autoritățile publice a notelor scrise depuse la instanța de fond, precum și a celor depuse la dosarul Curții Constituționale, în scopul formulării unor puncte de vedere noi, pe baza acestor înscrisuri. Având cuvântul cu privire la cererea de amânare, autorul excepției solicită admiterea acesteia. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de amânare ca neîntemeiată, considerând că au fost respectate dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. Curtea respinge cererea de amânare, apreciind că au fost respectate dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, întrucât încheierea instanței care constituie actul de sesizare al Curții a fost transmisă autorităților prevăzute de lege pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Președintele Curții constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond. Autorul solicită admiterea excepției, arătând că a depus la dosarul Curții concluzii scrise în acest sens. Totodată, cere ca textul art. 21 din Decretul nr. 167/1958 să fie modificat și completat de către Curte în sensul introducerii în cuprinsul acestuia a drepturilor de creanță alături de dreptul de proprietate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu privire la dispozițiile art. 70 din Legea nr. 64/1991, arătând că acestea nu aduc atingere art. 44 din Constituție, ci, dimpotrivă, ocrotesc dreptul de proprietate privată. Totodată, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Decretul nr. 167/1958 este inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională nu este competentă să modifice sau să completeze textul de lege supus controlului. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 21 iunie 2005, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție și art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, excepție ridicată de Constantin Pârșan în Dosarul nr. 584/2005 al acestei instanțe, având ca obiect apelul împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins o acțiune în pretenții. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 70 din Legea nr. 64/1991 și art. 21 din Decretul nr. 167/1958 contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44, art. 131 alin. (1) și art. 154, precum și prevederilor art. 27 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, autorul excepției arată, în esență, că art. 70 din Legea nr. 64/1991 contravine art. 44 din Constituție referitor la dreptul de proprietate privată, deoarece "legea trebuie să stabilească atât conținutul dreptului, cât și limitele acestuia". De asemenea, susține că recompensele neachitate pentru invențiile aplicate de stat reprezintă "creanțe asupra statului", garantate prin art. 44 din Constituție și prin art. 27 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Totodată, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că "trimiterea la recuperarea recompenselor de la beneficiarii aplicării invențiilor" este o eroare a legii, în condițiile în care "beneficiile, inclusiv cele obținute din activitatea inventivă, se «vărsau» la bugetul statului". De asemenea, se apreciază că Decretul nr. 167/1958 "este ieșit din vigoare de drept, în baza art. 154" din Constituție, întrucât contravine art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală. Dispozițiile art. 21 din Decretul nr. 167/1958 contravin și art. 44 din Constituție, deoarece nu includ "creanțele asupra statului alături de proprietate și celelalte [drepturi reale], deci în categoria celor excluse de la extincție". Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din Decretul nr. 167/1958, în raport cu dispozițiile art. 44 din Constituție, instanța consideră că "se pune astfel problema unei propuneri de lege ferenda, iar nu problema neconcordanței" dintre textul de lege criticat și textul constituțional invocat. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 70 din Legea nr. 64/1991 sunt constituționale, iar excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Decretul nr. 167/1958 este inadmisibilă. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 752 din 15 octombrie 2002, cu modificările ulterioare, și cele ale art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, republicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 15 iulie 1960, care au următorul cuprins: - Art. 70 din Legea nr. 64/1991: "Brevetele de invenție, inclusiv cele de perfecționare, acordate anterior intrării în vigoare a prezentei legi și valide pe teritoriul României au durata de protecție prevăzută la art. 31. Pe toată durata de valabilitate a brevetului de perfecționare exploatarea invenției se va face în conformitate cu prevederile art. 48 alin. 8. Drepturile bănești cuvenite inventatorilor pentru invențiile brevetate, aplicate, parțial recompensate sau nerecompensate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor negocia între inventator și unitatea care a aplicat invenția. În aceste cazuri, negocierea va începe de la drepturile bănești maxime cuvenite inventatorului, prevăzute în legea aplicabilă la data înregistrării cererii de brevet. În cazul neînțelegerii între părți, drepturile bănești se vor stabili potrivit prevederilor art. 62. Dreptul asupra brevetului de invenție se transmite inventatorului, prin efectul legii, în cazurile în care la data intrării în vigoare a prezentei legi întreprinderea care a devenit titulară prin efectul cesiunii legale prevăzute la art. 14 din Legea nr. 62/1974 nu a aplicat invenția sau nu a luat măsurile necesare în vederea aplicării ei."; - Art. 21 din Decretul nr. 167/1958: "Dispozițiile Decretului de față nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitațiune, servitute și superficie." În susținerea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44, art. 131 alin. (1) și art. 154. În realitate, așa cum rezultă din motivarea excepției, aceasta se referă la art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate privată și a creanțelor asupra statului și alin. (2) teza întâi privind garantarea și ocrotirea proprietății private, în mod egal de lege, indiferent de titular, art. 135 alin. (1) privind economia României și art. 154 alin. (1) privind conflictul temporal de legi. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că sunt încălcate și prevederile art. 27 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la protecția intereselor morale și materiale care decurg din orice operă științifică, literară sau artistică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica formulată de autorul excepției cu privire la dispozițiile art. 70 din Legea nr. 64/1991 constă, de fapt, în susținerea că textul respectiv conține "o eroare", în sensul că "trimite la recuperarea recompenselor de la beneficiarii aplicării invențiilor" în condițiile în care "beneficiile, inclusiv cele obținute din activitatea inventivă, se «vărsau» la bugetul statului". De asemenea, critica formulată de autorul excepției de neconstituționalitate cu privire la art. 21 din Decretul nr. 167/1958 constă în susținerea că acest text nu exceptează și drepturile de creanță împotriva statului de la aplicarea decretului respectiv. În consecință, Curtea reține că din întreaga motivare a excepției rezultă că autorul acesteia solicită Curții să dispună modificarea și completarea textelor de lege criticate. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție și art. 21 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, excepție ridicată de Constantin Pârșan în Dosarul nr. 584/2005 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2006. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu