DECIZIE nr. 265/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Ion Tiucă - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mariben Maican" - S.R.L. din Focșani în Dosarul nr. 6.919/231/2006 (nr. vechi 1.658/2006) al Judecătoriei Focșani. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 5 decembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 6.919/231/2006 (nr. vechi 1.658/2006), Judecătoria Focșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Mariben Maican" - S.R.L. din Focșani cu prilejul soluționării plângerii contravenționale formulate împotriva Procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 1.475 din 8 februarie 2006, încheiat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Vrancea. În motivarea excepției autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 41 alin. (1) și art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. În acest sens, arată că prevederile alin. (1) și (2) ale art. 16 din Legea nr. 53/2003 sunt contradictorii, întrucât prevăd atât obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, cât și posibilitatea de a nu-l încheia în această formă. De asemenea, consideră că obligația de a încheia contractul în formă scrisă și sancțiunea corelativă încalcă dreptul la muncă al cetățenilor și creează o serie de dificultăți angajatorului, care trebuie să semneze contractul de muncă din prima zi în care salariatul se prezintă la muncă. În sfârșit, arată că salariatul riscă desfacerea contractului de muncă pentru necompetență profesională în situația încheierii lui în formă scrisă. Judecătoria Focșani consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că obligația încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă este justificată de rațiuni de protecție a ambelor părți, în sensul cunoașterii reciproce a drepturilor și obligațiilor ce derivă din raportul de muncă și a posibilității dovedirii clauzelor contractuale convenite de părți înainte de începerea prestării activității de către salariat. De asemenea, arată că nu există nicio contrarietate între prevederile alin. (1) și (2) ale art. 16 din Legea nr. 53/2003 și consideră că aspectele invocate de autorul excepției țin de interpretarea și aplicarea legii. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, așa cum au fost modificate prin art. I pct. 3 și 73 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 5 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1147 din 19 decembrie 2005. În prezent, textele de lege criticate au următoarea redactare: - Art. 16 alin. (1) și (2): "(1) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorul persoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum și asociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă.

(2) În situația în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în formă scrisă, se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată, iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale și a prestațiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă.";

- Art. 276 alin. (1) lit. e): "(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:[

]

e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei."

În opinia autorului excepției textele de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 41 alin. (1), potrivit cărora "Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupației, precum și a locului de muncă este liberă," și ale art. 135 alin. (2) lit. a) ce instituie obligația statului de a asigura "libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție". Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, autorul excepției este nemulțumit de faptul că textele de lege supuse controlului de constituționalitate instituie obligația pentru angajator de a încheia contractul de muncă în formă scrisă și sancționează nerespectarea acestei obligații. De asemenea, autorul excepției consideră că legea este contradictorie din moment ce instituie atât această obligație, dar și posibilitatea de a nu încheia contractul într-o formă scrisă. În ceea ce privește primul aspect al criticii, Curtea constată că problema constituționalității obligației angajatorului de a încheia contractul individual de muncă în formă scrisă a mai fost analizată, prin raportare la aceleași dispoziții din Constituție, și cu alte prilejuri. Astfel, prin Decizia nr. 655 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2006, Curtea a statuat că "răspunderea pentru încheierea contractului individual de muncă revine, în mod firesc, angajatorului. Existența contractului previne comportamentul abuziv al angajatorului, dar și atitudinea incorectă a salariatului în îndeplinirea sarcinilor pentru care s-a angajat. Încadrarea în muncă doar cu forme legale, pe baza unor contracte individuale de muncă, asigură și cunoașterea și exercitarea obligațiilor legale ce le revin celor care folosesc forță de muncă salariată. Prevederea obligației încheierii contractului individual de muncă în formă scrisă, precum și sancționarea neîndeplinirii acestei obligații legale nu îngrădesc în niciun fel exercițiul dreptului la muncă și, cu atât mai puțin, libertatea comerțului." Întrucât nu s-au evidențiat elemente sau motive noi, care ar putea determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, soluția și considerentele deciziei citate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește al doilea aspect de neconstituționalitate invocat de autorul excepției, referitor la pretinsa contradicție din prevederile alin. (1) și (2) ale art. 16 din Legea nr. 53/2003, Curtea observă că acesta reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii, ce revine competenței instanței de judecată, iar nu instanței de contencios constituțional. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) și art. 276 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Mariben Maican" - S.R.L. din Focșani în Dosarul nr. 6.919/231/2006 (nr. vechi 1.658/2006) al Judecătoriei Focșani. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea