DECIZIE nr. 189/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Kozsokar Gabor - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Ion Tiucă - procuror Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Galați în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curții de Apel Galați Secția contencios administrativ și fiscal. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 26 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.295/44/2006, Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. Excepția a fost ridicată de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Galați cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței comerciale nr. 263 din 21 martie 2006, pronunțată de Tribunalul Galați - Secția comercială, maritimă, fluvială și de contencios administrativ în Dosarul nr. 145/CA/2006. În motivarea excepției autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Constituție. În acest sens, arată că, prin obligația ce o instituie pentru direcțiile de muncă de a înregistra toate conflictele de interese, creează posibilitatea declanșării unor conflicte de interese și implicit exercitarea dreptului la grevă chiar și cu nerespectarea condițiilor și etapelor prevăzute de lege. Curtea de Apel Galați - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Astfel, arată că direcțiile de muncă nu au nicio competență legală în a aprecia asupra oportunității cererii de declanșare a unui conflict de interese ori de a se pronunța asupra legalității sau naturii juridice a conflictului. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstitu-ționalitate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, având în vedere că stabilirea procedurii de conciliere este în concordanță cu prevederile constituționale, potrivit cărora condițiile și limitele exercitării dreptului la grevă sunt stabilite prin lege. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziții potrivit cărora "În termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii și Protecției Sociale desemnează delegatul său pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligația să ia următoarele măsuri:

a) comunicarea sesizării unității în termen de 48 de ore de la desemnarea sa;

b) convocarea părților la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăși 7 zile de la înregistrarea sesizării."

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat contravine prevederilor art. 43 alin. (2) din Constituție, conform cărora condițiile și limitele exercitării dreptului la grevă și garanțiile necesare asigurării serviciilor esențiale pentru societate sunt stabilite de lege. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că esența criticii formulate de autorul acesteia are în vedere obligația pe care art. 19 din Legea nr. 168/1999 o creează în sarcina direcțiilor de muncă, solidaritate socială și familie de a înregistra un conflict de interese, chiar și în condițiile în care acesta s-a declanșat fără îndeplinirea condițiilor legale. Față de această susținere, Curtea consideră că analiza textului de lege criticat trebuie să țină seama de contextul întregii reglementări a procedurii de soluționare a conflictelor de interese, cuprinsă în aceeași lege. Astfel, art. 12-16 din Legea nr. 168/1999 reglementează detaliat condițiile și procedura declanșării unui conflict de interese. Potrivit art. 17, sindicatul reprezentativ sau reprezentanții aleși ai salariaților pot sesiza direcția de muncă, solidaritate socială și familie județeană numai în cazul în care conflictul de interese a fost declanșat în condițiile prevăzute de art. 16. Art. 18 stabilește condițiile pe care sesizarea pentru concilierea conflictului de interese trebuie să le îndeplinească în mod obligatoriu pentru a fi înregistrată. Așa fiind, direcția de muncă, solidaritate socială și familie va înregistra sesizarea doar dacă aceasta cuprinde: "a) unitatea la care s-a declanșat conflictul de interese, cu indicarea sediului și a numelui conducătorului; b) obiectivul conflictului de interese și motivarea acestuia; c) dovada îndeplinirii cerințelor prevăzute la art. 14-16; d) indicarea persoanelor delegate să reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, după caz, salariații." Curtea constată însă că, în speță, Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Galați este nemulțumită de faptul că i-ar reveni obligația înregistrării unei sesizări care privește un conflict de interese declanșat fără îndeplinirea unor condiții legale a căror respectare, potrivit competenței stabilite de lege, acest organ administrativ nu o poate controla, respectiv cu încălcarea art. 12 lit. d) din Legea nr. 168/1999. Aceasta este o chestiune care privește însă aplicarea legii și revine instanței judecătorești competente să analizeze temeiul legal al refuzului direcției de muncă, solidaritate socială și familie de a înregistra sesizarea și să constate dacă în speță au fost îndeplinite sau nu toate condițiile legale de declanșare și existență a conflictului de interese. În consecință, Curtea reține că textul de lege supus controlului de constituționalitate nu înlătură obligativitatea respectării întocmai a prevederilor legale referitoare la declanșarea conflictului de interese și la condițiile și limitele exercitării dreptului la grevă. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată de Direcția de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Galați în Dosarul nr. 3.295/44/2006 al Curții de Apel Galați - Secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 6 martie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea