DECIZIE nr. 133/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstitu-ționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Marian Machedon, Costel Soare și Maricel Marian Palimariciuc în Dosarul nr. 837/2005 al Tribunalului Brașov - Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 20 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 837/2005, Tribunalul Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstitu-ționalitate a prevederilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Marian Machedon, Costel Soare și Maricel Marian Palimariciuc în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil, precum și ale art. 129 referitoare la Folosirea căilor de atac, deoarece prin imposibilitatea formulării unei căi de atac împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este afectat dreptul la un proces echitabil, cauza continuând a fi dezlegată de un judecător care, în opinia autorilor, este incompatibil. Tribunalul Brașov - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu numai că nu încalcă dreptul la un proces echitabil, ci dau un plus de consistență cerinței referitoare la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. De altfel, încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare poate fi atacată odată cu fondul, și în cazul în care este admisă recuzarea, instanța este datoare, potrivit art. 52 alin. 4 din Codul de procedură penală, să stabilească în ce măsură actele sau măsurile dispuse se mențin. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că o încheiere prin care nu se soluționează cauza nu poate fi supusă separat unei căi de atac se explică prin necesitatea evitării unei prelungiri abuzive a procesului. În plus, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, precum și căile de atac și condițiile exercitării acestora. Procedura de soluționare a cererilor de abținere sau de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată, fiind reglementată în conformitate cu prevederile constituționale menționate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstitu-ționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Procedura de soluționare în cursul judecății, referitoare la abținere și recuzare, care au următorul conținut: "Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abținerea, ca și aceea prin care s-a admis recuzarea, nu sunt supuse niciunei căi de atac." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și cu motivări similare. Astfel, prin Decizia nr. 302 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 30 august 2005, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate pentru considerentele acolo arătate. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei menționate mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 6 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Marian Machedon, Costel Soare și Maricel Marian Palimariciuc în Dosarul nr. 837/2005 al Tribunalului Brașov - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 20 februarie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru