DECIZIE nr. 111/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Antonia Constantin - procuror Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Teleki Carla Andrea în Dosarul nr. 171/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 4 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 171/2006, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost ridicată de Teleki Carla Andrea într-o cauză având ca obiect judecarea plângerii formulate de către petiționara Teleki Carla Andrea împotriva Dispoziției primarului municipiului Cluj-Napoca de respingere a unei notificări, formulată în temeiul Legii nr. 247/2005. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că Legea nr. 247/2005 a lărgit sfera drepturilor acordate prin Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, fără a institui și o repunere în termen pentru a beneficia de aceste drepturi, în măsura în care ele nu au fost valorificate anterior, ceea ce contravine principiilor constituționale privind neretroactivitatea legii și egalitatea în drepturi. Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece modificarea sau completarea unui act normativ nu intră în competența Curții Constituționale. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul apreciază că excepția este inadmisibilă, arătând că înlăturarea unei omisiuni de reglementare aparține Parlamentului, ca unică autoritate legiuitoare, în temeiul art. 61 alin. (1) din Constituție. Avocatul Poporului consideră că actul normativ criticat este constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției îl constituie prevederile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, se invocă încălcarea prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, cu excepția celei penale sau contravenționale mai favorabile, și art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Analizând excepția, Curtea constată că principala critică de neconstituționalitate se referă la o lacună legislativă, autoarea excepției fiind nemulțumită de faptul că actul normativ criticat nu instituie o repunere în termen pentru a beneficia de drepturile ce nu au fost valorificate în temeiul Legii nr. 10/2001. Astfel, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența sa constantă (de exemplu Decizia nr. 30 din 25 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 24 februarie 2005) și cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, un atare control de constituționalitate al "lacunelor legislative" excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit legii sale de organizare și funcționare, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Teleki Carla Andrea în Dosarul nr. 171/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 15 februarie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie _________