DECIZIE nr. 77/2007

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Kozsokar Gabor - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Șerban Viorel Stănoiu - judecător Tudorel Toader - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 din Codul penal, excepție ridicată de Robert Kiss în Dosarul nr. 5.538/2006 (Dosar nr. unic 5443/117/2006) al Tribunalului Cluj - Secția penală. La apelul nominal, lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, referindu-se la jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 2 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 5538/2006 (Dosar nr. unic 5443/117/2006), Tribunalul Cluj - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 din Codul penal, excepție ridicată de Robert Kiss în dosarul menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, întrucât creează "o discriminare între condamnați, în funcție de momentul descoperirii infracțiunii". Se arată că, "deși în ambele situații prevăzute de alineatele 1 și 2 ale art. 83 din Codul penal o nouă infracțiune a fost comisă în termenul de încercare al suspendării condiționate a pedepsei pentru prima infracțiune, condamnații care se găsesc în situația prevăzută la alin. 2 vor fi favorizați, în detrimentul celor aflați în situația de la alin. 1." Tribunalul Cluj - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textul de lege criticat este în concordanță cu dispozițiile art. 16 din Constituție. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că distincțiile pe care legiuitorul le face cu privire la revocarea suspendării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni în cursul termenului de încercare sunt determinate de situațiile diferite în care se află inculpații. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 83 din Codul penal, având următorul cuprins: "Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare. Dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări. La stabilirea pedepsei pentru infracțiunea săvârșită după rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare nu se mai aplică sporul prevăzut de lege pentru recidivă." Dispozițiile constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cuprinse în art. 16 privind "Egalitatea în drepturi." Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității dispozițiilor art. 83 din Codul penal în raport de art. 16 din Legea fundamentală și față de critici similare. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile nr. 637 din 24 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.138 din 15 decembrie 2005, nr. 215 din 15 mai 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 16 iunie 2003, și nr. 317 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, prin care Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, pentru considerentele acolo arătate. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și L art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 din Codul penal, excepție ridicată de Robert Kiss în Dosarul nr. 5538/2006 (Dosar nr. unic 5443/117/2006) al Tribunalului Cluj - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 februarie 2007. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Marieta Safta _________