DECIZIE nr. 1228/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Claudia Margareta Krupenschi - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Petru Trif în Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 457/35/2008, Tribunalul Bihor - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Excepția a fost ridicată de Petru Trif într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații întemeiate pe Legea nr. 67/2004. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt în "contradicție vădită cu spiritul și motivația care au dus la adoptarea votului uninominal", deoarece atribuie mandatul de președinte al consiliului județean candidatului care a întrunit cel mai mare număr de voturi exprimate în primul tur, fără ca aceasta să reflecte neapărat voința majoritară și fără a fi reglementată posibilitatea organizării unui al doilea tur de scrutin. Se încalcă principiul simetriei normelor juridice în raport cu modul de alegere a primarilor, alegerea acestora operând în două faze, respectiv două tururi de scrutin, în ipoteza în care în primul tur nu se obține o majoritate simplă. Totodată, între cele două categorii de aleși locali, președintele consiliului județean și primar, se creează o stare de discriminare, deoarece primul, învestit, prin natura funcției, cu un înalt grad de responsabilitate, poate fi ales dintre candidații care au obținut cele mai multe voturi, fără a se atinge, eventual, majoritatea simplă, în timp ce primarii sunt aleși în două tururi de scrutin, dacă este cazul, până când se obține majoritatea simplă a voturilor exprimate. Or, astfel de inegalități sunt de neconceput într-un sistem electoral echilibrat, guvernat de spiritul legii votului uninominal. Tribunalul Bihor - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece sistemul de alegere a președintelui consiliului județean, instituit prin art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004, este lipsit de reprezentativitate, acesta putând fi ales din primul tur de scrutin cu mai puțin de 50% din voturi, nemaiexistând un al doilea tur de scrutin. De asemenea, se observă faptul că, deși președintele consiliului județean are la nivelul județului aceleași atribuții pe care le are primarul la nivelul localității, pentru alegerea acestora s-a optat pentru tipuri de sistem de vot uninominal diferite, deși, potrivit art. 120 din Constituție, administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe aceleași principii de bază. În concluzie, instanța apreciază că "în cazul alegerii președintelui consiliului județean nu se respectă logica electorală la nivelul alegerii primarului." Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 17 mai 2007, astfel cum a fost modificată și completată prin art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: Art. 97^1 alin. (2): "(2) Este declarat ales președinte al consiliului județean candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin." Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (2) și (3), ale art. 37 - Dreptul de a fi ales și ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională observă că dispozițiile art. 97^1 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale au fost introduse prin art. 77 pct. 21 din titlul II al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Această lege a fost supusă controlului de constituționalitate anterior promulgării, printre textele de lege criticate cu acel prilej aflându-se și cele ale art. 77 din lege, apreciindu-se că acestea încalcă prevederile art. 121, art. 122 și art. 123 cuprinse în secțiunea a 2-a cap. V din Constituție, privind organele administrației publice locale. Prin Decizia nr. 305 din 12 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, respingând excepția, Curtea a reținut, în ce privește dispozițiile art. 77 din legea criticată, printre care și cele ale pct. 21, că acestea "sunt reglementări de susținere a dispozițiilor constituționale privitoare la autonomia locală, în virtutea cărora alegerea prin vot uninominal a președintelui consiliului județean este rezultatul votului popular, și nu al unor tranzacții politice ale competitorilor electorali". În prezenta cauză, dispozițiile art. 97^1 din Legea nr. 67/2004 sunt criticate din prisma inegalității modalității de alegere a președintelui consiliului județean, față de modalitatea specifică alegerii primarului, apreciindu-se că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1), art. 37 și ale art. 53 din Constituție. Or, Curtea nu poate reține o asemenea critică de neconstituționalitate ca fiind întemeiată. Principiul egalității cetățenilor în drepturi presupune egalitatea de tratament juridic pentru situații identice sau comparabile, după cum impune și aplicarea unui tratament juridic diferit, pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. Așa fiind, deși ambii fac parte din categoria aleșilor locali, primarul și președintele consiliului județean, prin statutul și funcțiile specifice fiecăruia, nu se află în situații comparabile, diferența obiectivă determinând și aplicarea unui tratament juridic diferențiat. Totodată, potrivit alin. (3) al art. 16 din Legea fundamentală, "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară". Astfel, respectând normele fundamentale, inclusiv cele ale art. 37, care privesc, în special, condițiile de vârstă pentru exercitarea dreptului de a fi ales, legiuitorul este suveran în determinarea modalităților de exercitare a drepturilor electorale și în stabilirea, totodată, a sistemului electoral, împreună cu limitele sale. În fine, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 53 din Constituție, privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, de vreme ce nu a fost constatată încălcarea vreunui drept sau libertăți fundamentale. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97^1 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Petru Trif în Dosarul nr. 457/35/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Claudia Margareta Krupenschi