DECIZIE nr. 1110/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Antonia Constantin - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție invocată de Societatea Comercială "Apollo" - S.R.L. în Dosarul nr. 5.130/86/2007 al Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 2 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.130/86/2007, Tribunalul Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție invocată de Societatea Comercială "Apollo" - S.R.L. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 9 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală nu este clar. Astfel, nu există o definiție a termenului "nesemnificativ" și nici criterii suficiente pentru a determina la ce se referă sintagma "să se modifice nesemnificativ". Se mai arată că reglementarea criticată este neclară și în raport cu sintagma "situație de fapt prezentată", întrucât "nu se poate determina cu strictețe care este această situație de fapt", deoarece în speța dedusă judecății autoarea excepției nu este în măsură să stabilească cu exactitate realitatea "situației de fapt" indicată de agenții constatatori. Mai arată că este aplicabilă și hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Anghel împotriva României, "unde s-a stabilit că cei în măsură să stabilească o asemenea stare de lucruri sunt și cei care trebuie să facă dovada realității faptelor prezentate". Tribunalul Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile procedural-fiscale criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că art. 9 din Codul de procedură fiscală este constituțional, deoarece nu încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 și art. 24, invocate de autoarea excepției. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. În ceea ce privește obiectul excepției, se constată că, deși Curtea Constituțională a fost sesizată cu neconstituționalitatea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 - Dreptul de a fi ascultat, în integralitatea acestuia, criticile autoarei excepției vizează numai prevederile alin. (2) lit. b) al articolului menționat. Prin urmare, Curtea urmează să se pronunțe numai cu privire la acest din urmă text, respectiv art. 9 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia: "Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) când: [_]

b) situația de fapt prezentată urmează să se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul creanțelor fiscale."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 privind statul român de drept, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și a libertăților fundamentale, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 56 alin. (1) care stabilesc obligația cetățenilor de a contribui, prin impozite și taxe, la cheltuielile publice. Se invocă, totodată, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un recurs efectiv. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea reține următoarele: În cauză, autoarea excepției s-a adresat instanței de contencios administrativ pentru anularea unei decizii de impunere emise de Primăria Rădăuți, cadru în care a invocat excepția de neconstituționalitate ce face obiectul prezentului dosar. Instanța, sesizând faptul că textul de lege criticat nu a fost niciodată invocat în cauză, nici în faza procedurii la organul fiscal, nici în faza judecății, a pus în discuție problema legăturii excepției invocate cu cauza. Autoarea excepției a precizat că această legătură este dovedită prin prisma apărărilor pe care ar putea să le facă în situația în care textul de lege criticat ar fi declarat neconstituțional. Având în vedere contextul ridicării acestei excepții, precum și modul în care aceasta a fost motivată, se constată că ceea ce se solicită, în realitate, Curții Constituționale, sub aparența unor critici privind lipsa de claritate a textului ce face obiectul excepției, este pronunțarea cu privire la interpretarea și aplicarea în cauză a acestuia. Autoarea excepției arată în acest sens că "legiuitorul nu a considerat necesar să includă în Codul de procedură fiscală definiții ale termenilor folosiți în cuprinsul actului normativ", precum și faptul că în speță nu este în măsură să stabilească cu exactitate realitatea "situației de fapt" indicată de agenții constatatori. Asemenea critici care privesc interpretarea și aplicarea legii în raport cu situația concretă dedusă judecății nu intră în competența Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești, care sunt chemate să aplice legea în cauzele cu a căror soluționare sunt învestite. În plus, chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a cărei jurisprudență este invocată de autoarea excepției, a statuat, în mai multe cauze, de exemplu Hertel împotriva Elveției, 1998, și Rekveny împotriva Ungariei, 1999, că previzibilitatea legii nu trebuie neapărat să fie însoțită de certitudini absolute, precum și faptul că certitudinea, chiar dacă este de dorit, este însoțită câteodată de o rigiditate excesivă, or dreptul trebuie să știe să se adapteze schimbărilor de situație. De asemenea, în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, 1979, aceeași instanță a reținut că există multe legi care se servesc, prin forța lucrurilor, de formule mai mult sau mai puțin vagi ale căror interpretare și aplicare depind de practică. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție invocată de Societatea Comercială "Apollo" - S.R.L. în Dosarul nr. 5.130/86/2007 al Tribunalului Satu Mare - Secția comercială și contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 16 octombrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Marieta Safta