DECIZIE nr. 939/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c), art. 385^1 alin. 1 lit. c), art. 385^6 alin. 3 și art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristinel Cojiță în Dosarul nr. 2.339/32/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, d-na avocat Maria Vasii, din cadrul Baroului Hunedoara, lipsind părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, reprezentantul autorului excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, susținând, pe larg, argumentele expuse în concluziile scrise depuse la dosarul cauzei. Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, Prin încheierea din 13 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.339/32/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c), art 385^1 alin. 1 lit c), art. 385^6 alin. 3 și art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristinel Cojiță. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale deoarece, în considerarea calității autorului excepției (ofițer în cadrul IPJ Neamț), acesta a fost judecat în primă instanță de către curtea de apel, iar calea de atac pe care acesta o are este doar recursul, fiind lipsit astfel de posibilitatea de a administra alte probe, cu excepția înscrisurilor. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată întrucât textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând și considerentele care fundamentează jurisprudența Curții Constituționale în materia aplicării principiului egalității și nediscriminării. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 361 alin. 1 lit. c), art. 385^1 alin. 1 lit. c), art. 385^6 alin. 3 și art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: - Art. 361 alin. 1 lit. c): "Sentințele pot fi atacate cu apel. Nu pot fi atacate cu apel: [

] c) sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Militară de Apel;"; - Art. 385^1 alin. 1 lit. c): "Pot fi atacate cu recurs: [

] c) sentințele pronunțate de curțile de apel și Curtea Militară de Apel;"; - Art. 385^6 alin. 3: "Recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute în art. 385^9, iar instanța este obligată ca, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, să examineze întreaga cauză sub toate aspectele."; - Art. 385^14 alin. 1: "Instanța verifică hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi, prezentate la instanța de recurs." Prevederile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 124 - Înfăptuirea justiției. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 5 paragraful 1 și 3 și cele ale art. 6 paragraful 1 și 3 lit. b) și d) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la libertate și siguranță, respectiv dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat prin numeroase decizii, precum Decizia nr. 176 din 18 iunie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 24 iulie 2002, Decizia nr. 267 din 22 iunie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 8 iulie 2004, și Decizia nr. 460 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.153 din 7 decembrie 2004, că prevederile art. 361 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Tot astfel, prin Decizia nr. 457 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2005, Curtea a statuat că dispozițiile art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală nu încalcă art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (2), art. 53 alin. (1), art. 124 alin. (2) și art. 129 din Constituție, dispoziții care reglementează egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, înfăptuirea justiției și folosirea căilor de atac. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate sunt valabile și în cauza de față, inclusiv în ceea ce privește art. 385^6 alin. 3 și art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală, în raport de care nu au fost formulate critici distincte. De altfel, se constată că, în mod contrar celor susținute de autorul excepției, prevederile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală dau expresie dreptului la un proces echitabil, Curtea reținând în acest sens în jurisprudența mai sus menționată următoarele: "faptul de a nu putea folosi, în cauză, calea de atac a apelului nu afectează drepturile procesuale ale inculpatului, având în vedere dispozițiile art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală, care prevăd că recursul, în acest caz, nu se limitează la motivele de casare enumerate de art. 385^9 din Codul de procedură penală, iar instanța este obligată să examineze întreaga cauză sub toate aspectele" ( Decizia nr. 457 din 28 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2005). Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 361 alin. 1 lit. c), art. 385^1 alin. 1 lit. c), art. 385^6 alin. 3 și art. 385^14 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristinel Cojiță în Dosarul nr. 2.339/32/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Marieta Safta