DECIZIE nr. 946/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.179/272/2007 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Ministerul Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 22 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.179/272/2007, Tribunalul Hunedoara - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Pompiliu Bota. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional deoarece încalcă prezumția de nevinovăție. Totodată, se arată că "procurorul, folosind prevederile art. 500 din Codul de procedură penală, suspendă judecarea cauzei prin luarea măsurii de a pune în mișcare acțiunea penală" și, "ca atare, prin agentul său guvernamental, puterea executivă se amestecă în justiție", ceea ce încalcă principiul separației puterilor în stat. Tribunalul Hunedoara - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional întrucât nu încalcă prezumția de nevinovăție și nici principiul separației puterilor în stat. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 500 din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: "Dacă înainte de soluționarea cererii de reabilitare a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru o altă infracțiune săvârșită de condamnat, examinarea cererii se suspendă până la soluționarea definitivă a cauzei privitoare la noua învinuire." În motivarea excepției, autorul acesteia invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat și ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție. Se invocă totodată art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză, și față de critici similare. Astfel, Curtea Constituțională a statuat, prin Decizia nr. 815 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, că suspendarea examinării cererii de reabilitare, în situația în care înainte de soluționarea acesteia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru o altă infracțiune săvârșită de condamnat, este o opțiune procedurală a legiuitorului. Această opțiune se întemeiază pe necesitatea de a se stabili îndeplinirea condiției prevăzute de art. 137 alin. 1 lit. c) din Codul penal, constând în buna conduită pe care condamnatul trebuie să o aibă pe întreaga perioadă până la soluționarea cererii. Or, îndeplinirea acestei condiții nu se poate verifica decât după finalizarea procesului în care s-a pus în mișcare noua acțiune penală. Ca urmare, soluția legislativă criticată este deplin justificată și nu este de natură să aducă atingere principiului prezumției de nevinovăție, dat fiind că suspendarea examinării cererii de reabilitare nu are niciun efect asupra procesului în care s-a pus în mișcare noua acțiune penală, aceasta desfășurându-se după regulile și cu garanțiile prevăzute de lege. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, cele statuate anterior de Curte își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În plus, în prezenta cauză se mai invocă încălcarea principiului constituțional al separației puterilor în stat. Nici aceste susțineri nu pot fi reținute, deoarece nu procurorul este cel care dispune suspendarea examinării cererii de reabilitare, ci instanța de judecată în exercitarea rolului și a atribuțiilor sale constituționale. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 500 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Pompiliu Bota în Dosarul nr. 1.179/272/2007 al Tribunalului Hunedoara - Secția penală. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 23 septembrie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Marieta Safta