DECIZIE nr. 960/2008

Acsinte Gaspar - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Marinela Mincă - procuror Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București. La apelul nominal se prezintă personal părțile Petre Stanciu și Marinela Simota, precum și consilierul juridic Ana-Cristina Geană, cu delegație la dosar, pentru partea Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor București. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții Petre Stanciu, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Partea Marinela Simota pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Reprezentantul părții Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor București arată că, în opinia, sa excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, deoarece criticile formulate nu sunt pertinente în cauză. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 9 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 20.091/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de procuror în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 131 alin. (1) referitoare la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară și ale art. 132 alin. (1) referitoare la principiile care guvernează activitatea procurorilor, deoarece restrânge rolul procurorului, limitându-i posibilitatea exercitării din oficiu a acțiunii civile numai la cele două situații prevăzute de art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală. Astfel, legiuitorul constituant a înțeles să confere Ministerului Public rolul de reprezentant al interesului social, general și public, care să vegheze la aplicarea legii, una dintre formele concrete de realizare a acestui rol fiind aceea de a instrumenta, în faza de urmărire penală, cauzele penale sub toate aspectele (atât latura penală, cât și latura civilă), precum și de a participa la judecarea proceselor, de a-și manifesta rolul activ și de a pune concluzii în acord cu obiectivele stabilite de Constituție. În timp ce textul constituțional se referă la apărarea ordinii de drept, textul criticat împiedică procurorul să răspundă acestui deziderat constituțional, fiind evidentă împrejurarea că la soluționarea laturii civile în cadrul procesului penal există și interese generale, cu implicații inclusiv asupra ordinii de drept, în situația în care partea vătămată este una dintre instituțiile publice la care se referă art. 145 din Codul penal. De altfel, necesitatea invocării acestei excepții de neconstituționalitate izvorăște din speța dedusă judecății, potrivit căreia, deși inculpații au cauzat o pagubă de peste 5,5 miliarde lei unei unități dintre cele la care se referă art. 145 din Codul penal, aceasta din urmă a emis oficial adrese, semnate de un inculpat în calitate de director, că nu a suferit nicio vătămare. Or, este evident că textul legal criticat îl împiedică pe procuror într-o astfel de situație să exercite din oficiu acțiunea civilă, răspunzând astfel rolului său constituțional de a veghea la respectarea legii și la apărarea ordinii de drept. Judecătoria Sectorului 1 București nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, limitându-se doar la a sesiza instanța de contencios constituțional. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că procurorul poate numai în anumite limite să exercite acțiunea civilă în procesul penal nu este de natură să contravină rolului Ministrului Public în activitatea judiciară. Sesizarea legală pentru exercitarea acțiunii civile poate fi făcută numai de către persoana îndreptățită să pretindă despăgubiri pentru paguba suferită, singura excepție putând viza doar persoana lipsită de capacitate de exercițiu și de reprezentant legal. Avocatul Poporului mai arată că, în realitate, autorul excepției vizează extinderea dispoziției legale și la alte situații neprevăzute de text. Or, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa un text legal, transformându-se în legislator pozitiv. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, cu denumirea marginală Exercitarea din oficiu a acțiunii civile, care au următorul conținut: "Acțiunea civilă se pornește și se exercită și din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă." Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției este nemulțumit nu de conținutul reglementării, ci de ceea ce nu prevede. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului." Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. 1 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de procuror în Dosarul nr. 20.091/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2008. PREȘEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru