DECIZIE nr. 510/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, excepție ridicată de Compania Națională "Poșta Română" - S.A. în Dosarul nr. 6.695/99/2007 al Tribunalului Iași - Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 21 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 6.695/99/2007, Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, excepție ridicată de Compania Națională "Poșta Română" - S.A. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât instituie obligația de înstrăinare a unor bunuri aflate în mod legal în patrimoniul unor persoane juridice de drept privat care au un patrimoniu propriu, distinct de cel al acționarilor lor, cu referire expresă la acționarul majoritar care este statul român. Or, în condițiile în care dispozițiile art. 44 alin. (2) din Constituție prevăd că "Proprietatea este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular", apare ca evidentă diferența de tratament juridic în ceea ce îi privește pe titularii bunurilor ce urmează a fi înstrăinate forțat, în temeiul textelor de lege criticate, care evident nu au suport constituțional. Mai mult, autorul excepției arată că reglementările Legii nr. 346/2004 creează un paradox legislativ care este, de asemenea, neconstituțional. Astfel, instituirea obligației de a vinde în sarcina regiilor autonome, a societăților/companiilor naționale și a societăților comerciale cu capital majoritar de stat vine în contradicție cu însuși mecanismul juridic al înstrăinării activelor patrimoniale prin contract de vânzare-cumpărare, care presupune acordul de voință al ambelor părți. În acest sens, art. 14 din lege prevede că încheierea unor astfel de contracte trebuie să fie precedată, în mod obligatoriu, de existența unei hotărâri a adunării generale a acționarilor care să exprime opțiunea societății pentru înstrăinarea bunurilor aflate în patrimoniul ei. Într-o atare împrejurare, "acordul de voință" cerut de lege apare ca fiind pur formal, de vreme ce societatea comercială este obligată să înstrăineze activul său patrimonial. În concluzie, dispozițiile criticate restrâng libertatea societății comerciale de a dispune de propriile bunuri, încălcându-i dreptul de proprietate, garantat constituțional. Tribunalul Iași - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind întemeiată, arătând că dispozițiile criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate al regiilor autonome, societăților/ companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat atâta timp cât înstrăinarea bunurilor se face doar după achitarea contravalorii acestora conform prețului negociat, stabilit în baza unui raport de expertiză. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. Guvernul arată că Legea nr. 346/2004 prevede o serie de măsuri destinate stimulării înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, precum aceea prin care le este facilitată achiziționarea unor bunuri aparținând unor agenți economici la care statul este acționar majoritar sau integral. Astfel, legea nu instituie o obligație de înstrăinare în sarcina acestor agenți, cum în mod eronat susține autorul excepției, ci un drept de preferință în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii exercitat în condițiile legii. Întrucât statul este principalul finanțator al regiilor autonome și al societăților comerciale care urmează a înstrăina bunurile, el poate impune, prin lege, condițiile de eficiență în folosirea bunurilor aflate în patrimoniul acestora și poate stabili criteriile ce determină calificarea unor bunuri ca disponibile, deci susceptibile de a fi înstrăinate în condiții de transparență. Așa fiind, legea stabilește măsuri pentru o mai eficientă valorificare a bunurilor neutilizate, închise operațional de către agenții economici la care statul este acționar majoritar, stimulând pe această cale o categorie de comercianți extrem de importantă într-o economie de piață. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, texte de lege care au următorul conținut: "(1) Întreprinderile mici și mijlocii au acces la activele disponibile ale regiilor autonome, societăților/companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, cu respectarea dispozițiilor legale privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, precum și a drepturilor contractuale ale creditorilor ale căror creanțe sunt garantate cu ipotecă, gaj, privilegiu asupra activelor respective sau asupra cărora este instituit sechestru asigurător, în următoarele condiții:[

]

b) activele disponibile utilizate de întreprinderile mici și mijlocii în baza contractului de închiriere, a contractului de locație de gestiune sau a contractului de asociere în participațiune, încheiate cu regiile autonome, societățile/ companiile naționale, precum și cu societățile comerciale cu capital majoritar de stat vor fi vândute, la solicitarea locatarului sau asociatului, la prețul negociat, stabilit pe baza raportului de evaluare întocmit de un expert acceptat de părți, după deducerea investițiilor efectuate în activ de către locatar/asociat. În cazul contractelor de locație de gestiune și asociere în participațiune, asociatul/locatarul, întreprindere mică sau mijlocie, poate solicita și încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare, în aceleași condiții. În cazul depunerii unei solicitări exprese privind cumpărarea activului sau încheierea unui contract de leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare de către beneficiarii prezentelor dispoziții, care utilizau activul în baza unui contract de închiriere, cu cel puțin 60 de zile înainte de expirarea contractului de închiriere, locatorul nu va putea refuza prelungirea contractului de închiriere cu o perioadă considerată de părți suficientă pentru rezolvarea formalităților legate de încheierea contractului de vânzare-cumpărare, respectiv leasing imobiliar cu clauză irevocabilă de vânzare;[

]

(2) Regiile autonome, societățile/companiile naționale, precum și societățile comerciale cu capital majoritar de stat sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data depunerii cererilor de către întreprinderile mici și mijlocii, să încheie contractele de vânzare-cumpărare prevăzute la alin. (1) lit. b) și d), contractele de leasing cu clauză irevocabilă de vânzare prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) sau să asigure accesul prioritar la închirierea, concesionarea ori leasingul activelor disponibile, în condițiile alin. (1) lit. a)."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2) care consacră garantarea dreptului de proprietate privată în mod egal, indiferent de titular. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor criticate s-a mai pronunțat, de exemplu, prin Decizia nr. 444 din 15 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 28 septembrie 2005, constatând netemeinicia criticilor formulate. Astfel, Curtea a constatat că textele de lege criticate reprezintă "măsuri strategice de reformă economică menite a accelera procesul de privatizare prin stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, statul având obligația, în virtutea art. 135 din Constituție, să asigure "crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție", "protecția concurenței loiale", precum și "protejarea intereselor naționale în activitatea economică". Astfel, statul, în calitate de acționar majoritar, urmărește vânzarea activelor disponibile deținute de regii autonome, societăți/companii naționale și societăți comerciale către diferiți agenți economici, întreprinderi mici și mijlocii care au utilizat aceste active în baza unor contracte. Activele se oferă spre vânzare cu respectarea drepturilor creditorilor și doar în măsura în care acestea nu aparțin proprietății publice și asupra lor nu este instituit sechestru asigurător. Contractul de vânzare-cumpărare parcurge etapele specifice unei asemenea tranzacții, cu singura deosebire, justificată, de altfel, prin specificul de reglementare al Legii nr. 364/2004, că operațiunile trebuie finalizate în termen de 90 de zile de la data depunerii cererilor de către întreprinderile mici și mijlocii." Așadar, Curtea Constituțională a constatat că susținerile potrivit cărora dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 346/2004 contravin prevederilor art. 44 din Constituție nu pot fi reținute. Textele legale atacate nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, întrucât "măsurile pe care acestea le dispun privesc proprietatea statului în calitatea sa de acționar majoritar la diverse regii autonome, societăți/companii naționale și societăți comerciale. Pe de altă parte, transferul dreptului de proprietate asupra activelor disponibile din patrimoniul regiilor autonome, societăților/companiilor naționale și societăților comerciale cu capital majoritar de stat în patrimoniul întreprinderilor mici și mijlocii solicitante are loc ca urmare a perfectării unui contract de vânzare-cumpărare, încheiat în condițiile legii, iar nu ca efect al unei exproprieri". Atât considerentele, cât și soluția acestei decizii sunt pe deplin valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții în materie. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, excepție ridicată de Compania Națională "Poșta Română" - S.A. în Dosarul nr. 6.695/99/2007 al Tribunalului Iași - Secția comercială și de contencios administrativ. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 8 mai 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu