DECIZIE nr. 181/2008

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Ninosu - judecător Ion Predescu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Miere și Elena Miere, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 5.121/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția civilă. La apelul nominal răspunde mandatarul autorilor excepției, care depune copie de pe diploma de licență ce atestă faptul că este licențiat în studii juridice. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Având cuvântul, Corneliu Alexandru Tanco solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, arătând că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 20, 24 și 53 din Constituție, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, susținând că dispozițiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu încalcă dreptul la apărare și sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale ale art. 126. Luând cuvântul în replică, mandatarul autorilor excepției susține că nu a pretins că dispozițiile de lege criticate ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 5.121/62/2007, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Ioan Miere și Elena Miere, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs civil. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât nu permit mandatarului unei părți să pună concluzii orale la judecarea cauzei. Tribunalul Brașov - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece interdicția impusă mandatarului de a pune concluzii pentru partea pe care o reprezintă echivalează cu golirea parțială de conținut a dreptului părții de a-și exercită drepturile procedurale. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul conținut: "Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepția consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea." Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 24 privind dreptul la apărare și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și la cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra dispozițiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă - raportate la aceleași prevederi din Constituție și din acte internaționale ca și cele invocate în cauza de față - s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 726/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, constatând că restricția mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanță nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiție, întrucât partea însăși poate participa la dezbateri și poate pune concluzii înaintea instanței de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să propună probe în tot cursul procesului, precum și să depună concluzii scrise. Cu acel prilej, Curtea a mai constatat că posibilitatea reprezentării părții prin mandatar este prevăzută doar de art. 67 și 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condițiile de exercitare a acestui mandat. Aceste condiții, precum și limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanță în numele părții, reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, stabilește regulile privind procedura de judecată. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională, nefiind reținută restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ioan Miere și Elena Miere, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 5.121/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2008. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean