DECIZIE nr. 109/2008

Acsinte Gaspar - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Ion Tiucă - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), ale art. 108^4 și ale art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Marin Frunză în Dosarul nr. RJ/5.626/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția civilă. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 27 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. RJ/5.626/121/2007, Tribunalul Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Marin Frunză în dosarul menționat. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă este neconstituțional "în măsura în care nu prevede criterii de [

] gradare a cuantumurilor amenzilor judiciare, precum și în măsura în care cuantumurile amenzii judiciare se stabilesc și se aplică în mod arbitrar". Art. 108^4 din Codul de procedură civilă este neconstituțional "în măsura în care încheierea prin care se aplică amenda judiciară este executorie înainte de a se exercită calea de atac", iar art. 108^5 din Codul de procedură civilă este neconstituțional "în măsura în care încalcă dreptul la două grade de jurisdicție, dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, dreptul la controlul judiciar ierarhic, dreptul la un proces public, dreptul la un proces echitabil, dreptul la o judecată dreaptă și nepărtinitoare". Tribunalul Galați - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, pentru aceleași motive care fundamentează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 59/2003, nr. 170/2004 și nr. 547/2005. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul, referindu-se și la jurisprudența Curții Constituționale în materie, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), art. 108^4 și ale art. 108^5 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins: - Art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a): "Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:

a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice;

";

- Art. 108^4: "Amenda și despăgubirea se stabilesc prin încheiere executorie, care se comunică celui obligat, dacă măsura a fost luată în lipsa acestuia". - Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii. Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea". Se susține că aceste texte de lege încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, în art. 15 alin. (1) privind universalitatea drepturilor și libertăților consacrate de Constituție, în art. 16 privind egalitatea în drepturi, în art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, în art. 21 privind accesul liber la justiție, în art. 31 privind dreptul persoanei la informație, în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în art. 124 privind înfăptuirea justiției și în art. 126 privind instanțele judecătorești. Se invocă, de asemenea, următoarele articole din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 13 - Dreptul la un recurs efectiv, art. 14 - Interzicerea discriminării și art. 17 - Interzicerea abuzului de drept, precum și următoarele articole din Declarația Universală a Drepturilor Omului: art. 1 privind libertatea și egalitatea în demnitate și drepturi a ființelor umane, art. 2 privind posibilitatea fiecărei persoane de a se prevala, fără nicio deosebire, de drepturile proclamate în Declarație, art. 6 privind dreptul fiecăruia de a i se recunoaște personalitatea juridică, art. 7 privind egalitatea oamenilor în fața legii, art. 8 privind dreptul fiecărei persoane de a se adresa efectiv instanțelor judiciare competente, art. 10 privind dreptul oricărei persoane de a fi audiată în mod echitabil și public de un tribunal independent și imparțial, art. 11 privind prezumția de nevinovăție și art. 30 referitor la modul de interpretare a Declarației. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra constituționalității acelorași texte de lege, criticate de același autor, în raport cu aceleași dispoziții constituționale și din acte internaționale. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 170 din 15 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004, și Decizia nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reținute, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), art. 108^4 și 108^5 din Codul de procedură civilă. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția pronunțată anterior de Curte, cât și considerentele care au fundamentat-o sunt valabile și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a), art. 108^4 și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție invocată de Marin Frunză în Dosarul nr. RJ/5.626/121/2007 al Tribunalului Galați - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 februarie 2008. PREȘEDINTE,

ACSINTE GASPAR

Magistrat-asistent, Marieta Safta