DECIZIE nr. 1228/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Oana Cristina Puică - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ion Popa și Ioan Drăgan în Dosarul nr. 14.901/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantul Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Încheierea din 29 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 14.901/299/2007, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Ion Popa și Ioan Drăgan cu ocazia soluționării unei cauze civile având ca obiect anularea unor înscrisuri falsificate. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală încalcă egalitatea în drepturi, dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție, întrucât sesizarea instanței civile de către procuror, prin ordonanța de încetare a urmăririi penale, cu o cerere de anulare a unor înscrisuri pe motiv că au fost falsificate, deși acest fapt nu a fost stabilit printr-o hotărâre de condamnare definitivă, creează un privilegiu pentru persoana căreia îi sunt valorificate drepturile și interesele private de către o autoritate a statului, rupe echilibrul în care ar trebui să se găsească părțile litigiului civil și răstoarnă prezumția de nevinovăție. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu aduc atingere dispozițiilor din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate de autorii excepției. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală sunt constituționale, deoarece nu încalcă prevederile din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale invocate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, introduse prin Legea nr. 356/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și pentru modificarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 7 august 2006, având următorul cuprins: "Prin ordonanța de încetare a urmăririi penale se dispune totodată asupra: [

] c^1) sesizării instanței civile competente cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, precum și a prevederilor art. 6 paragrafele 1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, prin ordonanța de încetare a urmăririi penale procurorul dispune totodată asupra sesizării instanței civile competente cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris, prevedere aplicabilă, conform art. 249 alin. 2 din același Cod, și în procedura scoaterii de sub urmărire penală. Recunoscând procurorului care a dat o astfel de soluție de netrimitere în judecată calitate procesuală activă pentru a solicita instanței civile desființarea totală sau parțială a unui înscris, legiuitorul nu creează o situație discriminatorie pentru una dintre părți, întrucât judecata se desfășoară în fața unei instanțe independente și imparțiale, cu respectarea, în egală măsură, a drepturilor recunoscute de lege pentru toate părțile implicate în litigiu, pe baza administrării unor probe legale, utile, concludente și pertinente soluționării cauzei. Pentru aceleași considerente, textul de lege criticat nu încalcă nici dreptul la un proces echitabil recunoscut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, nu poate fi reținută critica autorilor excepției, în sensul că art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală aduce atingere prezumției de nevinovăție prevăzute de art. 23 alin. (11) din Constituție și de art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece, în cazurile în care acțiunea penală s-a stins în faza de urmărire penală, instanța civilă, sesizată de procurorul care a adoptat soluția de netrimitere în judecată, nu se pronunță cu privire la vinovăția unei persoane sau cu privire la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, ci doar asupra veridicității înscrisurilor a căror desființare totală sau parțială este cerută. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 245 alin. 1 lit. c^1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ion Popa și Ioan Drăgan în Dosarul nr. 14.901/299/2007 al Judecătoriei Sectorului 1 București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 29 septembrie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică