DECIZIE nr. 1056/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Mihaela Ionescu - magistrat-asistent Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Codul familiei, excepție ridicată de Zoltan Kerekes în Dosarul nr. 2.045/218/2008 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă. La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât motivele de neconstituționalitate invocate nu privesc textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenței instanței de contencios constituțional. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 23 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.045/218/2008, Tribunalul Satu Mare - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Codul familiei. Excepția a fost ridicată de Zoltan Kerekes într-o acțiune civilă având ca obiect acordarea pensiei de întreținere. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că în ultimii 3 ani a achitat pensie de întreținere pentru finalizarea studiilor superioare, însă pârâta, față de care și-a stabilit filiația pe cale judiciară, s-a înscris la o a doua facultate. În continuare, arată că, prin Decizia de îndrumare nr. 2/1971 a Plenului Tribunalului Suprem, s-a stabilit că "părinții sunt obligați a da întreținere copiilor deveniți majori și aflați în continuarea studiilor, până la terminarea studiilor, dar fără a depăși 25 de ani". Pentru a beneficia de întreținere se mai arată că "copilul trebuie să dovedească stăruință în cultivarea studiilor și să obțină rezultate corespunzătoare". În motivarea deciziei se afirmă că "prin incapacitate de muncă nu trebuie să se înțeleagă doar incapacități de ordin fiziologic, medical, ci și incapacități care derivă din satisfacerea unor cerințe de ordin social". În continuare, arată că, referitor la vârsta până la care se plătește pensie în cazul continuării studiilor, Codul familiei nu face nicio referire, astfel încât, interpretând prin analogie prevederile art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000, s-a stabilit că această vârstă este de 26 de ani. Legiuitorul a avut în vedere această vârstă, întrucât, la unele facultăți, durata studiilor este de 5, respectiv 6 ani, însă nu a avut în vedere ca, în această perioadă, cel îndreptățit la pensia de întreținere să urmeze mai multe facultăți sau specializări. De asemenea, arată că nici statul nu plătește pensie de urmaș în cazul în care majorul urmează o a doua facultate, acest lucru rezultând din prevederile Ordinului ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, secțiunea a V-a, art. 20, conform cărora pensia de urmaș, reglementată la art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000, se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituții de învățământ universitar, până la terminarea acesteia, fără a depăși vârsta de 26 de ani. Consideră că trebuie să se facă aplicarea, în prezenta speță, a principiului potrivit căruia acolo unde există aceeași rațiune trebuie să existe aceeași soluție. Tribunalul Satu Mare - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 57, deoarece fundamentul obligației de întreținere îl constituie relațiile de familie și regulile de conviețuire socială, care presupun solidaritate între membrii familiei. Totodată, arată că aprecierea situațiilor în care prevederile legale sunt încălcate prin exercitarea drepturilor și libertăților cu rea-credință vizează interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 86 din Codul familiei, republicat în Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, având următorul conținut: "(1) Obligația de întreținere există între soț și soție, părinți și copii, cel care adoptă și adoptat, bunici și nepoți, străbunici și strănepoți, frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege.

(2) Are drept la întreținere numai acela care se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci.

(3) Descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere oricare ar fi pricina nevoii în care el se află."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 57 privind exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 86 din Codul familiei reglementează obligația legală de întreținere "între soț și soție, părinți și copii, cel care adoptă și adoptat, bunici și nepoți, străbunici și strănepoți, frați și surori, precum și între celelalte persoane anume prevăzute de lege". Analizând motivele de neconstituționalitate invocate, Curtea constată că autorul excepției critică modul de aplicare de către instanța de judecată a prevederilor art. 86 din Codul familiei. Astfel, arată că în ultimii 3 ani a achitat pensie de întreținere pentru finalizarea studiilor superioare, însă pârâta, față de care și-a stabilit filiația pe cale judiciară, s-a înscris la o a doua facultate, în aceste condiții solicitând să se facă aplicarea, în speță, a principiului potrivit căruia acolo unde există aceeași rațiune trebuie să existe aceeași soluție și să se aplice cu prioritate prevederile Ordinului ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, secțiunea a V-a, art. 20, conform cărora pensia de urmaș, reglementată la art. 66 lit. b) din Legea nr. 19/2000, se acordă copiilor care urmează cursurile unei singure instituții de învățământ universitar, până la terminarea acesteia, fără a depăși vârsta de 26 de ani. În aceste condiții, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate invocate nu privesc textul de lege criticat, ca atare, ci aplicarea acestuia, aspect care, potrivit art. 2 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, excedează competenței instanței de contencios constituțional. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Codul familiei, excepție ridicată de Zoltan Kerekes în Dosarul nr. 2.045/218/2008 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu