DECIZIE nr. 963/2009

Ioan Vida - președinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător Petre Lăzăroiu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Augustin Zegrean - judecător Iuliana Nedelcu - procuror Marieta Safta - magistrat-asistent-șef Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Costache Nicolaie în Dosarul nr. 61/92/2007 al Tribunalului Militar București. La apelul nominal este prezentă partea Ministerul Apărării Naționale, prin consilier juridic Gabriela Sîrbu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află în stare de judecată. Partea prezentă, prin consilier juridic, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile din Legea fundamentală invocate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: Prin Decizia nr. 1 din 2 februarie 2009, Tribunalul Militar Teritorial București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Costache Nicolaie în Dosarul nr. 61/92/2007 al Tribunalului Militar București. Prin decizia mai sus menționată s-a admis recursul declarat de autorul excepției împotriva Încheierii din 20 ianuarie 2009 a Tribunalului Militar București, de respingere a excepției de neconstituționalitate, s-a casat această Încheiere și s-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocată în cauză. Ulterior, prin Încheierea din 16 februarie 2009, Tribunalul Militar București a luat act că judecarea cauzei a fost suspendată prin Decizia penală nr. 1 din 2 februarie 2009 a Tribunalului Militar Teritorial București și a înaintat dosarul Curții Constituționale. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că normele criticate sunt neconstituționale, deoarece, spre deosebire de art. 291 și art. 292 din Codul penal, care leagă existența infracțiunii de previziunea producerii unor consecințe juridice, fără a se face niciun fel de departajare sub aspect punitiv și deci niciun fel de discriminare, în funcție de vreo ierarhizare a persoanelor sau entităților ale căror interese ar fi lezate prin aceste consecințe juridice, Legea nr. 78/2000 instituie un tratament punitiv mult mai sever și deci discriminatoriu, obiectul discriminării fiind dat de caracterul privilegiat al subiectului de drept afectat, și anume Comunitatea Europeană. Această discriminare este neconstituțională, deoarece, dacă s-ar considera altfel, "s-ar ajunge la concluzia aberantă ca severitatea ripostei penale să fie condiționată de calitățile sau privilegiile recunoscute părților vătămate, și astfel furtul s-ar pedepsi mai blând dacă păgubitul ar fi un om de rând, la fel și violul, dacă victima ar fi o femeie fără nume". Tribunalul Militar Teritorial București consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că "nu s-au schimbat temeiurile în raport de controlul de constituționalitate făcut prin Decizia Curții Constituționale nr. 552/2008." În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Avocatul Poporului consideră că dispozițiile criticate sunt constituționale, invocând și jurisprudența Curții Constituționale în materie. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 18^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificată și completată prin Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul conținut: - Art. 18^1: "(1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi. [

]

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au produs consecințe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi. Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării Deciziei nr. 552 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 10 iunie 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 și art. 18^ 2 din Legea nr. 78/2000 statuând că, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili prin lege organică infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora. Acest lucru nu presupune însă uniformitate de reglementare, motiv pentru care, din anumite rațiuni de politică penală ori din considerente ce izvorăsc din realități iminente, Parlamentul poate incrimina, prin lege specială, o anumită conduită susceptibilă de a leza o serie de relații sociale ocrotite. Așa fiind, dispozițiile legale criticate din Legea nr. 78/2000, care reglementează una dintre modalitățile de săvârșire a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, au fost instituite de legiuitor în vederea ocrotirii relațiilor sociale referitoare la încrederea publică în folosirea sau prezentarea de documente în vederea obținerii de fonduri din bugetul general al instituției europene. Aceasta reprezintă o opțiune de politică legislativă și nu aduce în niciun fel atingere dispozițiilor constituționale invocate în cauză, prevederile criticate fiind aplicabile tuturor persoanelor calificate ca subiecți activi și care se află în ipoteza normei, fără nicio discriminare. În același sens este și Decizia nr. 1.034 din 9 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 6 noiembrie 2008, prin care Curtea s-a pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de către un alt inculpat în același dosar al Tribunalului Militar București. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor de mai sus își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992,

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18^1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Costache Nicolaie în Dosarul nr. 61/92/2007 al Tribunalului Militar București. Definitivă și general obligatorie. Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent-șef, Marieta Safta _________